Treceți la conținutul principal

Am păcătuit pe Instagram, am dat în patima hashtag-urilor


Cam prin perioada când mă zbăteam să trec de 1000 de urmăritori pe Instagram, mi-a venit ideea asta creață de a vedea dacă abuzul de hash tag-uri are vreun efect long term asupra contului meu. Așa că m-am pus pe studiat problema și am răsfoit vreo două duzini de hashtag-uri pentru a vedea care e situația din teritoriu.

Stăteam bine de tot. Pozele erau o țâră mai artistice ca majoritatea celor prezente pe hash tag-uri, textele scrise nițel mai bine, viața cam tot p-acolo de spectaculoasă - mi-am zis că nu am cu să eșuez chit că nu puteam să pun un selfie-decolteu din când în când. Măcar asta să fie problema de plafonare când ajung la suta de mii de fani.

M-am pus pe treabă și am downloadat o aplicație de generat hash tag-uri și am început să fac combinații de n luate câte m ori de fiecare dată când mai urcam câte ceva pe Instagram. Și am ținut-o așa vreo 2-3 luni până când a venit momentul să trag linie și să văd recolta la hectar.

Pozele duduiau de like-uri primite de la tot felul de roboți, străini random sau români d-ai noștri. Cam 1 din 3 îmi dădea și follow de ajunsese ecranul de notificări arăta ca un afișaj din Gara de Nord - adică îmi spunea că tot vin spre mine niște followerși, dar eu tot nu puteam să trec de nenorocita aia de mie de urmăritori.

A fost destul de amuzant pentru că deși eram mai popular ca niciodată pe Instagram, reușeam să pierd prin neprezentare la jocul îți dau follow ca să îmi dai înapoi și tu, iar apoi îți dau unfollow. Până și gigeii de îmi dădeau înainte follow organic au renunțat să mai facă asta când vedeau ce buchete de 30 de hash tag-uri însoțeau fiecare poză.

Acum nu zic că poate e și vina mea că sunt puțin pe lângă cromatica preferată a platformei sociale, dar experimentul a fost unul destul de interesant pentru mine personal. Profesional știam că oricum nu funcționează, dar eram curios să văd dacă mirajul like-urilor o să mă forțeze să fiu activ și consecvent pe zona asta a fotografică.

O perioadă a mers, cum întotdeauna merge proverbialul îmbătat cu apă rece, dar apoi crash-ul a venit ca o furtună. N-am mai pus mâna pe camera foto câteva săptămâni la rând. Fiecare trage ce concluzie dorește după istorisirea asta, eu știu doar că mi-a plăcut să mă dau cu capul de pereți pentru a vedea dacă apare sau nu o migrenă după.

Comentarii

  1. Bogdan, sorry, dar problema stă în aplicația de generat hashtags şi nu în folosirea hashatags. Aplicația ți-a dat nişte hashtags generice, care atrag spammeri & co. Hashtags folosite corect sunt o metodă de catalogare a conținutului, care comunică teme foto (din ce în ce mai specifice), ajutând conținutul tău să ajungă la oamenii interesați de acel tip de fotografii. Într-adevăr, în 2018, ele nu mai sunt la fel de eficiente ca în 2014, dar asta se întâmplă din cauza volumului mare de conținut de pe instagram. Totuşi, dacă stai constant să cauți hashtags potrivite cu ce postezi, şi astăzi poți găsi oameni care să intre în comunitatea ta şi să interacționeze constant cu tine.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ca să fiu sincer, aplicația folosită era făcută de un fotograf și hashtag-urile păreau să fie cât de cât acolo. În plus, nici eu n-am adaptat conținutul pentru o zonă internațională, poate e și ăsta motivul. Dar sunt de acord cu ceea ce spui - hashtag-urile corecte pot să ajute, buba e că pe grabă cum am vrut eu nu a mers :)

      Ștergere
  2. Ana mi-a luat vorbele din gura. Am testat si eu la un moment dat acele aplicatii de generat hashtag-uri si erau extrem de generice. Pana la urma am inceput eu sa urmaresc anumiti influenceri si sa ma inspir de la ei cu anumite hashtag-uri care vad ca au dat roade destul de bunicele..ce-i drept, necesita ceva timp investit.

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu pentru hashtag-uri recomand https://displaypurposes.com/

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Populare în ultima săptămână

Primul pas spre o putere nucleară e să faci o mașină decentă!

Poți să o arzi pe super îndoctrinare și să fii super adorat de supușii tăi, dar în adâncul sufletului tău știi că economia e pe butuci și totalitarismul ăsta afișat cu parade și panglici colorate e pe super depresie. Internațional o arzi cu aroganță și tupeu, dar la final tot trebuie să recunoști că ai o economie care nu funcționează.

Din vina ta evident pentru că doar tu ești mărețul lider.

Dacă funcționa, era în stare să facă măcar o mașină care să fie pe gustul tău.

Pe bune.

Imaginați-vă următoarea situație:

E frig afară. Stau deja de 3 ore cu o pancartă pe care aproape mi-au înghețat degetele prin mănușile peticite. Aștept cuminte pe locul desemnat pentru mărețul sincron când trece alesul lui Dumnezeu. Îmi e puțin mai mult foame, dar oricum nu aveam de mâncare acasă.

Nici căldură. Măcar aici mai stau de vorbă cu vecinii care au venit și ei "voluntar" pentru întâmpinarea liderului suprem. Râdem printre aburi și d-odată începe forfota. Vine! se aude de unde din stânga. Mă…

Ricoh GR III: 5 luni cu o cameră foto compactă în buzunar

Dacă îi spui cuiva în 2019 că ai dat o căruță de bani o cameră foto compactă, îți va râde în față. Cumva pe bună dreptate pentru că majoritatea compactelor ieftine sunt niște glume proaste.

Îți mai speli din păcate cu un DSLR sau un mirror-less, dar nu cu o săpunieră. Cum să dai bani pe ceva ce a fost omorât iar și iar de telefoanele mobile? Păi de banii ăia îți luai ultimul model de telefon și nu mai aveai ceva în plus de cărat.

Sigur, eu aș putea să zic că e vorba de cum te simți când folosești camera, dar mai bine nu cădem pradă nevoii universale de a îi dovedi celuilalt de pe internet că doar tu ai dreptate.

După cum spuneam mai devreme, de vreo 5 luni camera asta în permanență în buzunar și am ajuns să îi apreciez și cele bune și cele rele.

Cele rele nu prea sunt multe, dar pot să fie ușor supărătoare. Surprinzător, cât de slabă e bateria nu este unul dintre ele. Chiar dacă se pune în cap după 150-200 de poze, se încarcă ușor de la bateria externă prin USB-C așa că n-am avut pro…

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…