Treceți la conținutul principal

Ghid digital degustare de vin: “Instrucțiuni de navigare în lumea simțurilor


Unul din lucrurile pe care nu le-am deprins până la vârsta asta a fost să degust și să apreciez ca la carte un vin. Deși am fost la câteva degustări de vinuri, am rămas cu aceeași gingășie de elefant în magazinul de porțelanuri atunci când trebuie să zic niște laude la adresa unui vin bun. Mi se plimbă cuvintele prin gură și în afară de câteva adjective lipsite de imaginație nu știu ce aș putea să mai zic.

Așa că m-am bucurat acum vreo 2 luni când cei de la WineUp mi-a zis că vor să îmi trimită un kit de explorare senzorială care să mă ajute cumva în a deprinde puțin arta asta a degustatului. Abia ieri a ajuns kit-ul pe la mine pentru că se știe că viață peste Carpați e mai relaxată nițel și de asta oamenii ăia sunt mai fericiți.

L-am răsfoit puțin îndată ce a ajuns și mi-a plăcut că e axat mai mult pe tehnică decât emoție sau mai știu eu ce alte lucruri ezoterice implică o degustare de vin. Simplu, curat, ilustrat fix cât trebuie, mini ghidul de câteva pagini este și in variantă digitală pe site-ul lor. Nu zic acum că trebuie să devină carte de căpătâi pe subiectul ăsta al degustatului de vin, dar undeva acolo un biblioteca virtuală a oricărui învățăcel tot ar trebui să existe.

În altă ordine de idei, probabil că undeva prin aceasta însemnare ar trebui să strecor și două trei vorbe despre festivalul de degustare de vin pe care oamenii ăștia îl organizează la Cluj de câțiva ani, festival de care eu abia anul ăsta am auzit: WineUp Fair in Transylvania. Pare o nebunie ce se întâmplă acolo, 300 de vinuri românești și internaționale pe care le poți degusta timp de 3 zile la Muzeul de Artă, Palatul Banffy (4-6 mai) pentru suma deloc modică de 50 de lei pe zi. Eh. E mai classy nițel ca un festival cu food truck-uri și bere.

Tentant. E doar 210 lei biletul dus întors București - Cluj la Wizz în perioada aia.

Comentarii

Postări Populare

Ești român abia când ți-ai îngrădit metrul pătrat de verdeață din fața blocului

Nu contează cât de mic e peticul de verdeață din fața blocului, românii noștri l-au îngrădit ca să... ce? Ceva cu siguranță cu câinii e răspunsul, deși nu-mi dau seama ce vină are bietul animal. De fapt sunt îngrădite să țină alte animale departe de micro grădina aia cu câteva flori - dacă e cineva gospodar prin bloc. Animale ce în general sunt bipede și aruncă țigările, dozele de bere și sticlele de cola pe jos sau nu strâng după animalul de companie.

Abia de când am câine am început să realizez că accesul la orice petic de iarbă este în majoritatea cazurilor blocat. Poți să îl privești, dar nu îl poți atinge pentru că e acolo în spatele unui gard. Lucrul ăsta e de o tristețe monumentală și e bine întipărit în memoria colectivă. Mă gândesc doar cât ne-a luat să înțelegem că iarba din parc chiar se poate călca pentru că ăla e scopul ei.

Recent a fost o știre despre niște oameni care au învelit cireșul din fața blocului cu sârmă ghimpată pentru a opri copiii să se urce și să mănânce d…

Am votat! Ieșiți la vot dacă vreți. Nu stați acasă!

Ieri de dimineață m-am uitat pe reportajul celor de la Recorder referitor la marele miting în alb al unui partid roșu și aproape am reușit să ajung până la final fără să mă enervez. Pe la minutul 18:52 mi-a sărit țandăra.

Un gigel i-a aruncat niște întrebări semi retorice lui Dragnea, ăsta le-a fentat destul de elegant dacă e să îmi dau cu părerea, iar femeia asta simpatizată a dat finishing move-ul: Dacă nu îți convine ce se întâmplă, ieși la vot. Ei au votat și a ieșit ce au vrut.

Pișa-m-aș pe el de vot! Bă câtă dreptate poate să aibă doamnă asta. Oricât de mult ne agităm noi în bula noastră ce aparent are 155 000 de oameni dacă e să mă iau după numărul de vizualizări al video-ului de mai sus, o grămadă de tineri s-au pișat pe el de vot pentru că... comoditate.

E un efort să îți faci buletin în orașul în care stai. E un efort să mergi la secție în detrimentul muntelui sau altui eveniment hipstăresc ce se întâmplă în weekend-ul ăla. E un efort să te asiguri că măcar prietenii apropr…

Strongbow - de ceva vreme lansata si la noi in 3 sortimente

Lansarea efectiva a fost acum vreo 3-4 saptamani, dar am evitat sa scriu despre asta inainte sa o localizez offline intr-un supermarket. Oho si cat de greu a fost sa fac asta. Am vanat in Carrefour-ul si Mega Image-ul de la Piata Unirii de parca viata mea depindea de asta.

Cred ca m-ati vazut p-acolo. Cu ochii mijiti, eram cel nehotarat la raionul de beri de import. Ocazional faceam 13-14 si pe la cele cu arome si chiar pe la sucuri - de unde sa stiu unde naiba ar pune ei cidrul (mai are rost sa zic si de mere?).

Gata cu panica! intr-un tarziu au bagat si la mine in cartier cidru Strongbow.


Ce as putea sa zic despre Strongbow? Este un hard cider (4.5% alcool) si la noi in tara vine in trei variante: gold apple, red berries si elderflower. Gold e cel clasic de care probabil ai mai baut prin irish pub-uri, cel de soc nu este pentru toata lumea datorita aromei puternice, iar cel de fructe de padure pare o varianta mai domolita a unui Framboise.

Dupa ce am testat intensiv toate variantele…