Treceți la conținutul principal

Ghid digital degustare de vin: “Instrucțiuni de navigare în lumea simțurilor


Unul din lucrurile pe care nu le-am deprins până la vârsta asta a fost să degust și să apreciez ca la carte un vin. Deși am fost la câteva degustări de vinuri, am rămas cu aceeași gingășie de elefant în magazinul de porțelanuri atunci când trebuie să zic niște laude la adresa unui vin bun. Mi se plimbă cuvintele prin gură și în afară de câteva adjective lipsite de imaginație nu știu ce aș putea să mai zic.

Așa că m-am bucurat acum vreo 2 luni când cei de la WineUp mi-a zis că vor să îmi trimită un kit de explorare senzorială care să mă ajute cumva în a deprinde puțin arta asta a degustatului. Abia ieri a ajuns kit-ul pe la mine pentru că se știe că viață peste Carpați e mai relaxată nițel și de asta oamenii ăia sunt mai fericiți.

L-am răsfoit puțin îndată ce a ajuns și mi-a plăcut că e axat mai mult pe tehnică decât emoție sau mai știu eu ce alte lucruri ezoterice implică o degustare de vin. Simplu, curat, ilustrat fix cât trebuie, mini ghidul de câteva pagini este și in variantă digitală pe site-ul lor. Nu zic acum că trebuie să devină carte de căpătâi pe subiectul ăsta al degustatului de vin, dar undeva acolo un biblioteca virtuală a oricărui învățăcel tot ar trebui să existe.

În altă ordine de idei, probabil că undeva prin aceasta însemnare ar trebui să strecor și două trei vorbe despre festivalul de degustare de vin pe care oamenii ăștia îl organizează la Cluj de câțiva ani, festival de care eu abia anul ăsta am auzit: WineUp Fair in Transylvania. Pare o nebunie ce se întâmplă acolo, 300 de vinuri românești și internaționale pe care le poți degusta timp de 3 zile la Muzeul de Artă, Palatul Banffy (4-6 mai) pentru suma deloc modică de 50 de lei pe zi. Eh. E mai classy nițel ca un festival cu food truck-uri și bere.

Tentant. E doar 210 lei biletul dus întors București - Cluj la Wizz în perioada aia.

Comentarii

Postări Populare

Câte zile poți să trăiești cu mâncarea pe care o cumperi de 400 de lei?

Un gigel de pe /r/dataisbeautiful a scormonit prin niște statistici și a rezultat graficul de mai sus: How many days of food does 100$ purchase. A luat în calcul o dietă zilnică echilibrată (fructe, lactate, legume, carbohidrați și proteine) de 2400 calorii pe care a încercat el cât mai bine să o facă cât de cât relevantă. Unele zone sunt axate mai mult pe un anumit tip de mâncare așa că din punct de vedere statistic ce e mai sus are o marjă destul de mare de eroare, dar și așa mi se pare suficient de interesant încât să îl pun pe blog.

În București cică ai putea trăi 20 de zile cu suma asta de bani. În New York doar 6, iar în Cairo 29.

Primul lucru care mi-a trecut prin minte a fost că e imposibil. Ceva e greșit. Cu siguranță dau mai mult pe mâncare pe lună și altfel nu se poate. La o analiză puțin mai în detaliu mi-am dat seama că lucrurile nu sunt chiar atât de departe de adevăr. Dacă mi-aș găti toate mesele astea, probabil că aș putea să mă apropi destul de mult de cei 400 de lei…

De ce excursiile gratuite pentru pensionari sunt o idee bună

Ce credeți că a răspuns domnul din imagine la întrebarea? Nu. N-a ieșit niciodată din țară. Nici măcar până la vecinii bulgari. Vedeți aici o oportunitate da face ceva mai buni cu banii aruncați anual pe schimbatul bordurilor?

Mai dau un indiciu citându-l pe Mark Twain, chiar el.

Călătoritul este fatal pentru prejudecăți, bigotism sau îngustimea minții Unu plus unu fac doi și într-o lume ideală acești pensionari ar da nas în nas, poate pentru prima oară, cu ce e pe afară. Chiar și în falimentara Grecie de care poate au râs acum câțiva ani la Radio Șanț. Sau de frații bulgari care au fost ciuca bătăilor în toate glumele pre decembriste cu vecini mai săraci.

Poate mini vacanța asta o să le ridice niște semne de întrebare. Ăștia de ce au autostrăzi și noi nu avem? Ăștia cum de își permit la pensie să iasă la restaurant? Ăștia de ce nu se înghesuie la cozi interminabile? Ăștia de ce zâmbesc mai tot timpul? De ce ei pot și noi nu putem?

Și poate vor pune unu plus unu pe hârtie și vor găsi…

Strongbow - de ceva vreme lansata si la noi in 3 sortimente

Lansarea efectiva a fost acum vreo 3-4 saptamani, dar am evitat sa scriu despre asta inainte sa o localizez offline intr-un supermarket. Oho si cat de greu a fost sa fac asta. Am vanat in Carrefour-ul si Mega Image-ul de la Piata Unirii de parca viata mea depindea de asta.

Cred ca m-ati vazut p-acolo. Cu ochii mijiti, eram cel nehotarat la raionul de beri de import. Ocazional faceam 13-14 si pe la cele cu arome si chiar pe la sucuri - de unde sa stiu unde naiba ar pune ei cidrul (mai are rost sa zic si de mere?).

Gata cu panica! intr-un tarziu au bagat si la mine in cartier cidru Strongbow.


Ce as putea sa zic despre Strongbow? Este un hard cider (4.5% alcool) si la noi in tara vine in trei variante: gold apple, red berries si elderflower. Gold e cel clasic de care probabil ai mai baut prin irish pub-uri, cel de soc nu este pentru toata lumea datorita aromei puternice, iar cel de fructe de padure pare o varianta mai domolita a unui Framboise.

Dupa ce am testat intensiv toate variantele…