Treceți la conținutul principal

Arta subtilă de a nu da o dracu' - de Mark Manson


Nu știu dacă e din cauza ploilor de afară, dar pe Internetul meu toată lumea pare că are o grămadă de timp liber să se certe pe cele mai insignifiante motive. Ieri era vorba despre plăcuțele suedeze de înmatriculare și political correctness-ul care ne va îngropa, că protestele pașnice n-au niciun viitor și că până la urmă tot cu nițică violență se face treaba. Ba nu. Ba da. Și tot așa de dimineața până seara.

Întâmplător, situația asta mi-a adus aminte de o carte de self development care în româna Google Translatiană s-ar traduce ca titlul însemnării ăsteia: The Subtle Art of Not Giving a F*ck. Carte care într-un mod surprinzător vorbește destul de mult despre ce ar trebui să give a fuck, iar ce se întâmplă acum pe rețelele sociale nu pică în categoria asta. De ce?

Pentru că autorul tot insistă pe ideea asta cretină că ar trebui să depui efort și pasiune pentru a căuta fericirea doar în lucrurile pe care le poți controla direct. Tot ce nu ține de tine nu are cum să te facă vreodată fericit cu adevărat pentru că motive. 

Acum, eu văd o legătură cu ce se întâmplă pe Internet zilele astea și ce scria în cartea asta. Observ extrem de mult efort digital depus de niște oameni inteligenți pentru a convinge alți oameni inteligenți că părerea lor este mai bună/corectă, efort pe care sincer aș prefera să îl văd în acțiuni concrete.

De bine de rău, gigelul din Suedia a reușit să transmită un mesaj destul de sus cu niște vanity plates, lucru pe care nici cei pro/anti protestului sub steagul political correctness-ului n-au prea reușit până acum. Decât să ne certăm că e bine sau e rău, mai bine am depune tot efortul ăla în niște proiecte personale care să fie noul număr suedez. Asta așa pentru cei care nu cred că o societate se schimbă cu niște statusuri de Facebook postate de pe canapea.

Dar e greu. Pentru că asta ne lasă deschiși eșecului sau a succesului. Nu știu care dintre ele e mai rău. E mai simplu să comentăm de pe margine. De pe bloguri. Știu, vinovat sunt și eu de asta. Noroc că nu prea am timp și răbdare să mă cert pe Internet.

Comentarii

Postări Populare

Mileul de Aur - premiile neoficiale ale publicității

Industria creativă e puțin meschină. Din exterior se văd doar campaniile alea mișto unde s-au aliniat toate planetele posibile din univers, iar din interior sunt zile-luni-ani de făcut chestii mediocre pentru că cineva trebuie să le facă și pe alea. Orice banalitate de ambalaj, afiș publicitar, banner sau postare de social media a fost făcută de un om care visează să urce cândva pe scenă și să citească un discurs plictisitor de mulțumire.

Ei bine, ieri acești oameni au avut ocazia să facă asta la gala de premierea a Mileului de Aur. Un festival organizat mai mult ad-hoc pentru a râde puțin de creativitatea banală a industriei. Ca idee, la o categorie a câștigat un sticker alb de pus pe o fereastră pentru a ascunde un aer condiționat. Cu adevărat amuzant este că aia aparent era a 3-a versiune a respectivului sticker. Cam ăsta e nivelul de banalitate de care te mai lovești prin industria asta.

Dar și când urci pe scena aia, nebunie. Chiar dacă te înscrii și te votezi singur, cum a făcu…

Trailer: Pentru Romania (2018)

Deși am fost destul de critic în trecut cu filmele românești, mă bucură de fiecare dată când aflu câte ceva despre ce mai scoate cinematografia autohtonă. Ieri cam pe la prânz primesc un email cu o invitație de vizionare. Aveam alte pe cap așa că i-am dat cu marks as unread până azi dimineață când am avut niște minute libere.
...intr-o societate bantuita de indoiala, cu o scara a valorilor fundamentale subreda, dezordine sociala, crize politice, culturale sau economice, exista tentatia unui refugiu intr-un trecut al implinirii si al luminii. Acesta este Mitul Varstei de Aur, care, pentru societatea romaneasca de azi, este intruchipat intrucatva si de perioada Antichitatii, cand pe teritoriul actual al Romaniei locuiau triburi ale geto-dacilor.  " Pentru Romania " este filmul care aduce razboinicii daci in zilele noastre.
Doi razboinici daci ajung in prezent si descopera o Romanie care ii pune pe ganduri. Intriga filmului regizat de Andrei Barbat ii poarta pe protagonisti in…

10 lucruri pe care să le faci atunci când aplici la un job la care nu vrei să ajungi la interviu

Internetul e plin de oameni care te vor învăța ce trebuie să faci pentru a aplica pentru jobul visurilor tale, dar nimeni nu acoperă partea ailaltă. Partea aia când ai chef să te lamentezi puțin pe Internet că angajatorii sunt toți o apă și un pământ și mai bine te faci influencer de succes pentru că ai aplicat la zeci de job-uri și nici măcar unul nu te-a chemat la interviu.

E și asta o artă și din păcate este una destul de exclusivistă, dar stați fără griji că fac eu puțină lumină cu aceste sfaturi practice.

Pentru a maximiza șansele să fii ignorat, evită să parcurgi orice ghid de cum ar trebui să te prezinți pentru job-ul pe care ți-l dorești. De fapt aș sugera să trimiți CV-ul doar către job-ul care n-au nimic în comun cu parcursul tău profesional sau educațional de până acum. Cu cât mai diferite, cu atât mai bine. Arde-o cool cu angajatorul. Trântește-i un sunt leneș și foarte eficient, de asta nu trimit CV sau orice altceva. Hai să ne cunoaștem într-un email. Bagă-l în pitch. Tri…