Treceți la conținutul principal

Review de bere: Becker Brau American Pale Ale

Review de bere: Becker Brau American Pale Ale

În anii 90 dacă vorbeai de berărie germană, toată lumea presupunea că te referi la Becker Brau-ul de pe Calea Rahovei: muzică bavareză live, covrigi cât capul meu de copil, ciolane peste ciolane și evident metri și metri de bere. O berărie în toată firea.

Timpul a fost în schimb nemilos cu ea și după ce s-a mutat într-o casă nouă n-am mai auzit nimic de bine, iar de vreo 5-6 ani și vorbele alea de rău s-au oprit. Poate de asta am pus mâna cu încredere pe berea asta când am văzut-o la raft, fix pentru nostalgia serilor la terasa de pe lângă Piața de Flori.

Nici măcar nu știu dacă e vreo legătură directă între ele, dar asta nu mă va opri să zic vreo două trei lucruri despre berea cu cea mai urâtă etichetă din lume. Pe bune. Înțeleg craft, înțeleg producție limitată și probabil netehnologizată, dar eticheta e super hidoasă și nu cred că prinde la targetul hipstăresc căruia îi este adresată.

Totuși, să purcedem!

Nume: Becker Brau American Pale Ale
Stil: American Pale Ale
Alcool: 5%
Origine: Ilfov / Romania
Producător: Becker Brau Serv SRL
Preț: 6.90 lei în Mega Image

Primul lucru care mi-a plăcut a fost culoarea, apoi spuma generoasă și nu în ultimul rând aroma puternică de caramel. Slab acidulată sau mai bine spus cu o efervescență pe care o simți intens doar pe vârful limbii, Becker Brau-ul ăsta e unul destul de reușit. Și ca să fiu sincer nu mă așteptam la asta. Speram să fie băubilă, dar nu aveam pretenții prea ridicate pentru că altfel, îmi place mie să cred, auzeam mai de mult de ea.

Mi-a plăcut că se apropie mai mult de rudimentarul ăla tipic berilor craft făcute amatoricesc decât ce afișează în mod obișnuit pe la noi în materie de craft beer. E tare și cu siguranță e o bere care merge mai bine în sezonul rece decât în cel cald, dar nu îi înțeleg de loc prețul. Mi se pare că e puțin prea mult față de ce oferă berea, cunoscând și competiția de la raft pe zona asta de 7 lei.

Fix pe nostalgie e de încercat, deși berăria faimoasă era pur sânge german și nu prea le avea ea cu ale-urile astea mai exotice. Nu i-aș da o notă pentru că mă aștept ca fie care sticlă să fie relativ diferită de celelalte - aduce a bere făcută în casă de niște băieți cu prea mult timp liber - dar dacă cineva m-ar forța probabil că i-aș da 3 din 5. Fiecare interpretează cum dorește asta.

Comentarii

Populare pe blog în ultima săptămână

The Irishman: hai un opt din zece

Cuprins de o neașteptată mândrie națională, aseară m-am uitat la "The Irishman". Mai mult forțat pentru că m-am convins că nu sunt în target după ce am citit vreo câteva review-uri. Cu toate astea am cedat într-un moment temporar de slăbiciune. Patru ore jumătate mai târziu eram la fel de entuziasmat de film ca în momentul în care am apăsat play.

De ce?

Pentru că subiectul filmului nu e ceva ce m-a pasionat vreodată. Am văzut și eu ca tot omul seria The Godfather și ceva Sopranos, ba chiar am și jucat niște Mafia la viața mea, dar nu pot spune că am făcut vreo pasiune pe subiectul ăsta.

Poate și din cauza aceasta mi se pare că filmul a fost mai încet decât ar fi trebuit să fie sau mai bine spus că a durat semnificativ mai mult decât poate era necesar. Raportat la un film de cinematograf. Și asta mi se pare că toată lumea greșește prin review-uri: îl compară cu ceva ce ar vedea la cinema.

The Irishman mi s-a părut că a fost de la început gândit pentru Netflix. Pentru văzut ac…

Prăjeală românească

Am citit (link) despre producțiile record de ulei alimentar reciclat în supermarketurile Auchan și m-am crucit. Cred că s-au crucit și ei

10 000 litri de ulei alimentar colectat pentru reciclare în toate cele 33 de magazine. Prag pe care sperau să îl depășească la sfârșitul lui 2020!!!

De fapt le-a luat doar 5 săptămâni să treacă de 10k după ce au extins programul în toată țara și au avut o campanie care oferea produse pentru fiecare 0.5 litri de ulei adus pentru reciclat.

Vă dați seama câte șnițele cu cartofi prăjiți și-au dat viața pentru a atinge performanța asta?

Eu cred că mă chinui de 2-3 ani să umplu un borcan de 750 ml cu ulei alimentar și nu prea îmi iese treaba. Am ajuns la performanța de mi-a și expirat o sticlă de ulei de floarea soarelui după o chinuitoare vacanță prezidențială de vreo doi ani.

În rest, să trăiască tigăile anti-aderente cumpărate la Black Friday-uri. Două-trei-picături de ulei și mi-am făcut treaba. Când am chef să o ard arogant scot grill-ul electric ș…

Confort termic 2.0

Pentru că tot am trecut acum vreo lună jumătate prin chinurile unei schimbări de calorifere, mi-am zis că e momentul să fac un upgrade pe zona de confort cu niște robineți termostatați.

Ăsta a fost sfatul pe care l-am primit de la toată lumea, după cel să nu schimb caloriferele de fontă. Pentru că astea noi nu încălzesc la fel de bine și nu păstrează căldura la fel de mult timp.

Singurul care mi-a zis că nu or să fie probleme a fost meșterul.

„Dacă le dimensionezi puterea corect nu o să ai probleme”

Zis și făcut. Am aplicat formula de mai jos și am cumpărat în concordanță.

Până acum sunt mulțumit de rezultate și în casă e mai cald ca niciodată. Dar odată cu controlul ăsta sporit al temperaturii a venit involuntar următoarea problemă: care e temperatura ideală pe care ar trebui să am în casă?

Ochiometric am zis că e 24 de grade și am setat toți robineții în concordanță, iar acum temperatura prin zona unde are acces câinele (dormitor-hol-sufragerie) e undeva între 24 și 25 de grade. Și…