Treceți la conținutul principal

Strava - aplicatie pe telefon pentru biciclisti, ciclisti ... si alergatori/maratonisti

Probabil ca fiecare biciclist/ciclist (eu fac diferente intre termeni) s-a gandit candva sa isi cronometreze un anumit traseu. Sa vada cu ochii lui distanta, viteza, puterea dezvoltata, dieferenta de nivel, panta pe care a urcat si coloriile arse. E ceva magic cu aceste valori. E nivelul la care esti. E ceva de laudat. + ca da bine pe Fb.

Ieri am dat si eu prima tura mai lunga din 2013. Aproape 45 de kilometri dus intors. Drumul la dus il vedeti mai jos pe Strava. Cel de intoarcere e mai slab (viteza medie 18.6 km/h) pentru ca pofta de pedalat dupa gratar e mai slaba. 

Dar sa ne intoarcem la Strava. Probabil ca Este cea mai buna aplicatie de monitorizare a unei iesiri cu bicicleta. Pentru ca are un singur lucru ce o diferentiaza fata de alte aplicatii: ai "adversari".

In drumul tau cu bicicleta o sa treci (constient sau nu) peste niste sectoare stabilite de useri. In momentul in care uploadezi traseul o sa vezi pe ce loc te-ai clasat pe respectivul traseu. Atat de simplu, dar atat de genial.

De exemplu pe "Sinca Climb" (panta de la Sincai) impart locul 13 alaturi de Fingolfin. 17.9 km/h, 258 W dezvoltati si o durata de 1:21 minute. Acum sunt motivat sa dau mai mult pe panta de la Sincai ... sa ii  iau fata. 

Asa arata o pagina de segment
Desi, pe urmatorul segment "Tineretului to Eroii Revolutiei" el este mult in fata mea (viteza medie +3km/h), iar eu ocup un rusinos loc 22 din 29 ciclisti. 

Totusi, cine e al 8-lea pe "Col du Vlasca" - o panta de 300m cu inclinare medie 4.3%? Eu. Conteaza asta pentru cineva? Nu. Totusi, este un imbold dragut pentru mine. Un fel de mini competitie ad-hoc.

Tu iti vezi linistit de drum si apoi vezi unde te-ai clasat. Este atat de usor. 



Strava este un serviciu gratuit (exista si functionalitati pro pe bani) ce functioneaza practic cu orice device ce are gps (poti sa uploadezi extensiile .tcx, .fit sau .gpx) sau orice telefon cu IOS si Android. Enjoy.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

În ultimul an am mers pe jos cam 2480 de km

Zilele astea s-a împlinit un an de când am început să port o brățară de fitness. E vorba de un Garmin Vivofit 2 pe care nu l-am dat niciodată jos în ultimele 365 de zile - doar de curiozitate de a vedea cât merg pe jos într-un an. Răspunsul a fost puțin dezamăgitor:

Cam 2480 de kilometri parcurși pe jos într-un an.

Zic dezamăgitor pentru că speram să trec de 2500 până când scriu însemnarea asta.

Aplicația a contorizat doar vreo 2430 pentru că vreo 5-6 zile extrem de active au reprezentat erori de sincronizare și tot ce am făcut în zilele respective s-a pierdut în neant. Estimez eu că e vorba de vreo 50 de kilometri maxim.

În rest, cam așa arată treaba ca în imaginea de mai jos. Trei milioane și ceva de pași, o medie de 6.8 kilometri parcurși zilnic pe jos și un record de aproape 18 km într-o zi călduroasă de mai.


Problema este că deși valorile par mari, cu siguranță peste media bucureșteană, realitatea e că denotă sedentarismul modern. Citeam acum ceva vreme un studiu similar făcut p…

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …