Treceți la conținutul principal

Cam greuț la triatlonul de după program

Gașca care a plecat ultima! de la stânga: Cosmin, Marius, subsemnatul, Iulia, Bogdan și Barbu 
Joia trecută am fost la After Work Triathlon-ul de la Grand Combo și am reușit să clasez cu succes două echipe pe primele locuri în topul distracției. Top organizat și susținut de mine. Pentru că altfel ar trebui să spun cum am eșuat lamentabil la bowling și mi-am tras echipa de bloggeri pe ultima poziție în clasament. Poza de mai jos dovedind lipsa oricărei abilități de a da cu bila'n popice.

Nici nu-mi imaginez cu s-a întâmplat asta că pe Kinect eram bossu' la popice...


Da. acesta este probabil cel mai mic scor pe care l-au înregistrat în seara respectivă. Și zic asta cu o urmă de regret având în vedere ca 3 piste mai încolo era o fetița de 4-5 anișori asistată de un dinozaur de plastic.

Nici la biliard nu am strălucit, dar asta nu e de departe o surpriză. Abilitățile mele de a băga neagra la primul contact cu alba sunt legendare. Pe cine ați mai auzit să piardă 9 meciuri de biliard în mai puțin de 30 de minute? Nici măcar nu exista noțiunea de trolling când se întâmpla asta.

Noroc cu Andrei că a mai spălat onoarea echipei. 
La simulatorul de curse nu m-am băgat că n-avea rost. Sebi și Doru au rupt tot ce au prins - bară spate, parbriz și toate cele. Cică era noroi pe pistă și fugea spatele. Eu pe ei îi știu experți așa că nu comentez condițiile de cursă. Dar zâmbetele de fețele lor confirmă încă o probă câștigată în topul meu neoficial al distracției.


Toate astea s-au întâmplat la Grand Combo din Băneasa Shopping City și au dat startul oficial al programului lor de distracție de după program - After Work Triathlon. A fost #bataliabloggerilor așa că din fair-play o să îi pun în blogroll și o sa le mulțumesc adversarilor (Panduțu, Bunescu și Toma) pentru o seară în care am râs mult - chiar și cu ei. Data viitoare o să renunț la poziția de căpitan ca să dau echipelor o șansă reala de urca în clasament. Voi rămâne ca antrenor/preparator.

#pecuvântdegamer

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Diablo 3: Rise of the Necromancer a ieșit fix cum trebuia să fie

Versiunea scurtă la ce vreau să zic este deja în titlu.

Versiunea lungă este că după vreo 2-3 ore jucate pot spune cu mâna pe inimă că îmi place necromanul mai mult decât jumătate din clasele din Diablo 3. Aduce destul de mult a ceea ce am jucat aproape obsesiv în Diablo 2 și lucrul ăsta nu poate decât să mă bucure. Nu la fel de mult ca anunțul unei versiuni remastered D2, dar p-acolo.

De fapt DLC-ul ăsta este atât de bine închegat încât singurul reproș pe care îl am este referitor la decizia de a aduce necromancerul în universul Diablo 3 printr-un DLC și nu o expansiune. Blizzard fiind printre puținele companii care ignoraseră modul ăsta de muls bani. Ei lucrau 2-3 ani, făceau o expansiune, îi trânteau un preț de 60 de euro și știam că am o grămadă de conținut de care pot să mă bucur.

Pachetul ăsta digital e relativ ieftin pentru un DLC, doar 15 euro, dar s-ar putea să fie primul dintr-o întreagă serie. Lucru care sincer nu mă coafează. Nu pentru că sunt scârțar, dar pentru că DLC-u…

Strongbow - de ceva vreme lansata si la noi in 3 sortimente

Lansarea efectiva a fost acum vreo 3-4 saptamani, dar am evitat sa scriu despre asta inainte sa o localizez offline intr-un supermarket. Oho si cat de greu a fost sa fac asta. Am vanat in Carrefour-ul si Mega Image-ul de la Piata Unirii de parca viata mea depindea de asta.

Cred ca m-ati vazut p-acolo. Cu ochii mijiti, eram cel nehotarat la raionul de beri de import. Ocazional faceam 13-14 si pe la cele cu arome si chiar pe la sucuri - de unde sa stiu unde naiba ar pune ei cidrul (mai are rost sa zic si de mere?).

Gata cu panica! intr-un tarziu au bagat si la mine in cartier cidru Strongbow.


Ce as putea sa zic despre Strongbow? Este un hard cider (4.5% alcool) si la noi in tara vine in trei variante: gold apple, red berries si elderflower. Gold e cel clasic de care probabil ai mai baut prin irish pub-uri, cel de soc nu este pentru toata lumea datorita aromei puternice, iar cel de fructe de padure pare o varianta mai domolita a unui Framboise.

Dupa ce am testat intensiv toate variantele…

Era un băiat bun, da' nu dona zilnic la ONG-uri

Zilnic trăiesc rușinea aceasta: Sunt puțin întârziat spre birou și trebuie să trec printr-o gașcă de tineri energici îmbrăcați relativ la fel care îmi pun de fiecare dată aceeași întrebare.

- Bună! Vrei să faci o faptă bună?

Ce să le răspund? Că nu am timp? Că deja am întârziat la birou? Că am donat relativ recent? Am folosit deja toate scuzele. Îi văd zilnic în același loc prin care din păcate trebuie să trec pentru a ajunge la birou. Nu pot să donez zilnic.

Am ajuns să consider o zi bună atunci când bag privirea în pământ, trec pe lângă ei și nu se lipește niciunul de mine să mă întrebe cum mă cheamă, unde lucrez și dacă aș vrea să fac o faptă bună. Trăiesc cu frică, pe bune.

Frică pentru că nu vreau să fiu răutăcios cu ei și să le știrbesc entuziasmul pentru voluntariat, dar vreau să pot merge în fiecare dimineață la birou fără să ajung să mă întreb dacă sunt o persoană bună sau nu. Știu că sunt.

Ce mișto ar fi dacă cineva care îi organizează pe copiii ăștia nu i-ar mai trimite să…