Treceți la conținutul principal

Cam greuț la triatlonul de după program

Gașca care a plecat ultima! de la stânga: Cosmin, Marius, subsemnatul, Iulia, Bogdan și Barbu 
Joia trecută am fost la After Work Triathlon-ul de la Grand Combo și am reușit să clasez cu succes două echipe pe primele locuri în topul distracției. Top organizat și susținut de mine. Pentru că altfel ar trebui să spun cum am eșuat lamentabil la bowling și mi-am tras echipa de bloggeri pe ultima poziție în clasament. Poza de mai jos dovedind lipsa oricărei abilități de a da cu bila'n popice.

Nici nu-mi imaginez cu s-a întâmplat asta că pe Kinect eram bossu' la popice...


Da. acesta este probabil cel mai mic scor pe care l-au înregistrat în seara respectivă. Și zic asta cu o urmă de regret având în vedere ca 3 piste mai încolo era o fetița de 4-5 anișori asistată de un dinozaur de plastic.

Nici la biliard nu am strălucit, dar asta nu e de departe o surpriză. Abilitățile mele de a băga neagra la primul contact cu alba sunt legendare. Pe cine ați mai auzit să piardă 9 meciuri de biliard în mai puțin de 30 de minute? Nici măcar nu exista noțiunea de trolling când se întâmpla asta.

Noroc cu Andrei că a mai spălat onoarea echipei. 
La simulatorul de curse nu m-am băgat că n-avea rost. Sebi și Doru au rupt tot ce au prins - bară spate, parbriz și toate cele. Cică era noroi pe pistă și fugea spatele. Eu pe ei îi știu experți așa că nu comentez condițiile de cursă. Dar zâmbetele de fețele lor confirmă încă o probă câștigată în topul meu neoficial al distracției.


Toate astea s-au întâmplat la Grand Combo din Băneasa Shopping City și au dat startul oficial al programului lor de distracție de după program - After Work Triathlon. A fost #bataliabloggerilor așa că din fair-play o să îi pun în blogroll și o sa le mulțumesc adversarilor (Panduțu, Bunescu și Toma) pentru o seară în care am râs mult - chiar și cu ei. Data viitoare o să renunț la poziția de căpitan ca să dau echipelor o șansă reala de urca în clasament. Voi rămâne ca antrenor/preparator.

#pecuvântdegamer

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

În ultimul an am mers pe jos cam 2480 de km

Zilele astea s-a împlinit un an de când am început să port o brățară de fitness. E vorba de un Garmin Vivofit 2 pe care nu l-am dat niciodată jos în ultimele 365 de zile - doar de curiozitate de a vedea cât merg pe jos într-un an. Răspunsul a fost puțin dezamăgitor:

Cam 2480 de kilometri parcurși pe jos într-un an.

Zic dezamăgitor pentru că speram să trec de 2500 până când scriu însemnarea asta.

Aplicația a contorizat doar vreo 2430 pentru că vreo 5-6 zile extrem de active au reprezentat erori de sincronizare și tot ce am făcut în zilele respective s-a pierdut în neant. Estimez eu că e vorba de vreo 50 de kilometri maxim.

În rest, cam așa arată treaba ca în imaginea de mai jos. Trei milioane și ceva de pași, o medie de 6.8 kilometri parcurși zilnic pe jos și un record de aproape 18 km într-o zi călduroasă de mai.


Problema este că deși valorile par mari, cu siguranță peste media bucureșteană, realitatea e că denotă sedentarismul modern. Citeam acum ceva vreme un studiu similar făcut p…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…