Treceți la conținutul principal

Cultul de blog si sacrificiul uman

Intr`un final la chestia asa se va ajunge ... daca luati intrumentul acesta de exprimare (gen blog) prea in serios. Este totusi adorabil cum va mai place sa va ungeti cu smecma in vazul lumii ... de parca blogul asta este bucatica aia lipsa care va completa .... si acum trageti cu dintii de ea ca si cum ar fi ultimul lucru notabil pe care il veti face in viata asta.

Eu sunt nitel mai optimist asa ... radem glumim dar toate au o limita peste care nu se trece. E vorba doar de simtul penibilului care in teorie ar trebui sa fie prezent in fiecare dintre noi.

E pe val ... este mainstream ... este cum vreti voi dar prostitutia asta intelectuala a fost si va fi prezenta in voi. Cum o ascunzi sau o controlezi e o chestie de maturitate zic eu ... de aia aia mai ... vechi in de`ale astea tind sa fie cu obrazul mai curat si mai subtirel.

Gata ... am grait ... si tot nu ati inteles nimic.

Comentarii

  1. am uitat o virgula ... trebuia sa fie cam asa "that's some deep shit, dude", altfel se intelege altceva ;)

    RăspundețiȘtergere
  2. Bine ai grait meshtere....poate citim mai des texte cu pareri de astea decat despre ce sexu broastei au mai cautat puberi la tine pe blog.

    RăspundețiȘtergere
  3. Oh! Mi te închipui suit pe-un podium de cel puţin 6m înţltime, privirea înfiptă vizionar şi adânc în orizont, vorbind pe un ton apoteotic şi frustrat în acelaşi timp de micimea negiobilor trendişti contemporani care ţi-s adunaţi împrejur...

    După care mi-aduc aminte de promisiunea pe care mi-am facut-o: să nu mai visez coperţi de romane ale lui Fadeev... :-)

    RăspundețiȘtergere
  4. Iepurica stii ce se potrivea la final, apropo de "bucatica" asta de univers numita blog pe care unii tind sa o faca "cultul lor de capatai ?
    Aia cu: RADEM, GLUMIM, DAR NU PARASIM INCINTA !
    :)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Toate glumele alea despre millennials sunt adevărate

Din când în când mai apare câte un articol care ne pune în cârcă tot ce nu merge bine în lumea asta. Ba e vina noastră că nu vrem să cumpărăm case și preferăm să stăm în chirie. Ba că nu putem să ne convingem părinții să nu mai voteze ce votează pentru că nu avem respectul lor. Ba că nu avem acest respect că suntem generația care pleacă cel mai târziu d'acasă. Ba că nu avem șapcă și tot felul de bazaconii de gen.

Până aseară îmi spuneam bătrânii ăștia au luat-o razna și trebuie neapărat să găsească un țap ispășitor pentru consecvența cu care tot fac alegeri neinspirate, dar aseară mi-am dat seama că tot ce se spune e adevărat. Suntem o generație slabă.

Mă uitam aseară un reality show destul de tristuț față de ce oferă ProTv-ul în general, Ferma Vedetelor pe numele lui, unde două bucăți de millennials și-au luat bătaie de la doi aproape-pensionari rablagiți în două probe de îndemânare.

Două tipe în putere n-au fost în stare să bată o Rona Hartner operată la menisc în urmă cu două …

Am păcătuit pe Instagram, am dat în patima hashtag-urilor

Cam prin perioada când mă zbăteam să trec de 1000 de urmăritori pe Instagram, mi-a venit ideea asta creață de a vedea dacă abuzul de hash tag-uri are vreun efect long term asupra contului meu. Așa că m-am pus pe studiat problema și am răsfoit vreo două duzini de hashtag-uri pentru a vedea care e situația din teritoriu.

Stăteam bine de tot. Pozele erau o țâră mai artistice ca majoritatea celor prezente pe hash tag-uri, textele scrise nițel mai bine, viața cam tot p-acolo de spectaculoasă - mi-am zis că nu am cu să eșuez chit că nu puteam să pun un selfie-decolteu din când în când. Măcar asta să fie problema de plafonare când ajung la suta de mii de fani.

M-am pus pe treabă și am downloadat o aplicație de generat hash tag-uri și am început să fac combinații de n luate câte m ori de fiecare dată când mai urcam câte ceva pe Instagram. Și am ținut-o așa vreo 2-3 luni până când a venit momentul să trag linie și să văd recolta la hectar.

Pozele duduiau de like-uri primite de la tot felul de…

15 minute de palme transpirate: cum s-a aterizat ieri pe aeroportul din Düsseldorf

Zborul a devenit atât de tehnologizat că atunci când spui pilot te gândești la un gigel ce face integrame pe toată durata zborului. Păi nu mai e ca acum 40-50 de ani când să fii pilot însemna ceva. Acum te urci în avion, apeși câteva butoane și calculatorul face totul. Apoi te trântește la pământ un video ca cel de mai sus unde te uiți ca vițelul la poartă.

Filmul e de ieri din timpul furtunii Friederike, cea mai puternică din ultimii 11 ani, care s-a făcut remarcată prin vânturi de până la 140km/h - asta dacă n-am greșit eu conversia din noduri în km/h.

Mă gândeam că la astfel de vânturi se închide aeroportul, dar s-ar părea că băieții ăștia experți în rebusuri și integrame se pricep și la a pune avionul pe pistă în siguranță. Aici a mai contat și scula cu care lucrau că unora le-au trebuit câte 3 încercări, dar majoritatea și-au adus pasagerii în siguranță în aeroportul în care trebuiau să ajungă.

Câteva highlight-uri din filmuleț:

13:40 - băi băiete, cred că au dus avionul direct …