Treceți la conținutul principal

Review: Pacific Rim (2013)

[inceput pentru old gamers] In primul rand vreau sa zic ca eu sunt mega fun mechs. Am jucat destul de mult Mechwarrior 3 online. Am ciupit putin si din beta testul pentru Mechwarrior Online. Mi-a placut foarte mult si Metal Fatigue. Filmul se apropie cel mai mult de senzatia pe care ti-o lasa Metal Fatigue.

[inceput pentru non gamers] Filmul este unul usor. Stie exact ce atuuri are si unde ii sunt lipsurile. Nu se vrea o capodopera si asta se vede in cum evolueaza personajele si cat de simplista este povestea.

Totusi, asta nu este un film unde te duci pentru poveste sau pentru personaje memorabile. Mergi pentru efecte speciale si pentru bataliile interminabile intre roboti (jaegers) si monstri (kaijus). Actiune cauti si actiune primesti.

Filmul este 3D si este genul "must see on a big screen". Eu l-am vazut la Romtelecom IMAX (link) si am ramas placut surprins de imersiunea realizata - aveai senzatia ca esti acolo. Multe cadre sunt filmate de jos pentru a accentua dimensiunile colosale a robotilor si a monstrilor, dar si te ajute sa te simti si mai mic si mai neputincios in fata acestor pericole. Smart.

Trailer:



La sfarsit mi-am dat seama de ce mi se pareau atat de cunoscuti kaijus - regizorul este Guillermo del Toro si kaijus seamana foarte mult cu monstrul din Pan's Labyrinth. I like.

Avand istoria mea cu mechs de prin diferite jocuri ... nu are rost sa zic cu cat interes am asteptat filmul asta. Nu m-a dezamagit. E chiar foarte bun pentru un film usor (light). Singurul lucru la care ma gandesc acum e ca poate reuseste sa starneasca o pasiune pentru mechs si o sa ne bucuram de pe viitor de jocuri si filme noi pe subiectul asta.

Recomand. Mergi sa il vezi :)

Comentarii

Populare pe blog în ultima săptămână

Cele mai bune merdenele Facebook meetup

Ca un veritabil explorator culinar, sâmbătă dimineața îmi dădeam întâlnire cu niște prieteni în fața patiseriei cu cele mai bune merdenele din București.

Pontul îl primisem de la cineva de încredere pe zona asta de mâncare așa că tot ce a trebuit pentru a îmi convinge o prietenă însărcinată să vină a fost să zic „cea mai bună merdenea”.  Atât și deja aveam un plan ca a doua zi să ne vedem la 11 undeva pe la Piața Amzei.

Pe hârtie ne anunțaseră 6-7 temerari pentru acest merdenea-facebook-meet, dar până la urmă ne-am strâns doar vreo 4 temerari. Chiar și așa, pentru mine a fost o premieră aceasta degustare semi ad-hoc a street food-ului original: sfânta merdenea.



Patiseria cu pricina se numește Comteia și de fapt este un combo de patiserie cu magazin mixt specializat pe băutură modestă și țigări la bucată.

Pe cei mai slabi de înger probabil că bețivii pașnici din jur îi vor speria și vor traversa pe trotuarul de vis-a-vis, dar exploratorii adevărați sunt răsplătiți cu merdenele excelen…

Brunch în București: RePlace din Cotroceni

Pentru că de când avem bestia mică simțeam că ne-am cam auto-izolat în proximitatea casei, împreună cu mândra am decis să facem ce fac toți oamenii de 30ish de ani prin seriale: să pună bazele unei tradiții în jurul brunchului de duminică cu prietenii.

Zis și făcut, iar duminica trecută ne-am strâns pe la 11:30 la RePlace în Cotroceni (maps) să punem bazele acestei tradiții culinaro-hipstărești. Cred că eram primii lor clienți pe ziua respectivă așa că ne-am putut alege cea mai bună masă din cele 5 pe care mica terasă din spate o are.

Locul e de un chillax contagios și e lesne de înțeles de ce oamenii l-au votat pe pagina celor de la Guerrilla ca fiind cea mai frumoasă terasă din București. În plus, se poate vedea și în poză liga înaltă de hipsterism în care joacă: nici nu au pahare de bere pentru berea la doză pe care o servesc.

Cumva n-ar trebui să nu fiu prea critic cu ei pentru că la origini sunt o cafenea, dar le-am trecut de două ori pragul și de fiecare dată nu aveau fix berea…

Cel mai bun covrig din București

Este..

*drumroll*

covrigul cu multicereale de la simigeria Matei! /detaliu mai sus

În mod normal dacă eram pe Facebook aici s-ar fi oprit postarea, dar voi explica puțin dacă tot m-am încăpățânat să pun pe blog.

Recent am început să dau iama cu regularitate prin simigerii pentru că avem vreo 2 apostoli la o aruncătură de noul birou. Săptămâna asta n-a fost zi fără covrigi așa că am căpătat expertiza și autoritatea necesară să emit afirmații ca cea din titlu.

Repetați după mine.

Multi-motherfucka-cereale.

De cel puțin două ori mai bun ca cel cu semințe și e zece ori peste cel cu mac. De susan nici nu vorbesc pentru că ăla n-a fost niciodată altceva decât un compromis pentru cei care se sperie ușor de niște mac între dinți.

Pe bune! ăsta cu multicereale este suspect de bun pentru ceva e făcut industrial la fiecare colț de gură de metrou.

Sigur, am mâncat covrigi mai buni. Mai germani. Mai unși cu toate alifiile. Dar nici unul nu era făcut într-o simigerie de pe stradă. Și cu siguranță n…