Treceți la conținutul principal

Review de film: Robocop - crima are un nou inamic

M-am dus la film cu asteptari de austeritate: putine si alea imprumutate. Cum ar putea sa te surprinda Robocop? Era interesant prin anii '80, dar nu are cum sa se mai compare cu gloata de super eroi ce domina in ultimul timp marele ecran.

Totusi, a fost mai bun decat speram. Mi-a placut ca a reusit sa pastreze destul de mult din filmele vechi - ai senzatia ca vezi un Robocop vechi cu efecte speciale din secolul asta. Din pacate asa se simte - un Robocop second hand pe care cineva a pus eticheta NOU. Sincer, speram aiba un twist - o maslina ceva - un cavaler negru. Sa fie un Robocop mai intunecat si mai profund ... sau macar mai exploziv. 


E ciudatel  sa te agati atat de mult de tracut, mai ales ca trend-ul actual e sa trezesti la viata (super)eroi care aduc ceva nou si senzational reputatiei deja cunoscute. Poate si din cauza nu pot spune ca mi-a placut la nebunie filmul. E acelasi Robocop din copilarie de care n-am fost niciodata atras.

Au trecut 2 zile de cand am vazut filmul si imi este greu sa imi aduc aminte o gluma sau un lucru amuzant din film. Ceva glumite smarty pants care sa iti duca robotul mai aproape de suflet. Nimic. S-a dus precum a venit.

Muzica este si ea usor de uitat si nici efectele speciale nu te dau pe spate. Povestea e bunicica si nu iti jigneste intelectul. Costumul este bomboana de pe un tortulet destul de mic. Bonus - segmentele cu Samu-fucking-el L Jackson sunt extrem de savuroase.

Toate acestea fac din Robocop un film usor de vazut in weekend ( Na recomandare pentru ca tot apare azi in cinematografe ). Are rating PG-13 deci putem spune ca e pentru toti si toata familia. Cine stie ... poate aluia mic o sa ii placa.

Trailer:



Pe final am zis ca pot sa imi permit si o glumita: Detroit-ul real e atat de praft incat au preferat sa filmeze in Toronto Detroit-ul in mizerie :)

Comentarii

Postări Populare

M-am uitat la toate* filmele siropoase de Crăciun de pe Netflix

Îndată ce a dat prima zăpadă am băgat primul cântecel de Crăciun pe YouTube. Apoi un playlist pe Spotify și niște filme de gen pe Netflix. Dacă despre primele două nu prea aș avea ce zice pentru că vin cu nivelul clasic de nostalgie, despre mini maratonul făcut pe Netflix aș așterne câteva rânduri pe blogul ăsta.

Brief-ul filmelor ales a fost unul destul de simplu. Să fie producții originale, să fie de anul ăsta și să fie de o siropoșenie exemplară ce ar putea să prindă doar la fete de vreo 25-iș de ani. Așa am exclus orice animație sau film clasic despre Crăciun care nu se concentrează exclusiv pe o ea care se îndrăgostește de el ca apoi să se întâmple ceva și ea să fie supărată pe el ca apoi se regăsească fix înainte de final.

A Christmas Prince - Știu că e de anul trecut, nu l-am revăzut anul ăsta, dar momentan rămâne cel mai decent film de gen de văzut la modul serios, non-ironic și non-la-mișto. Am înțeles că au filmat partea a 2-a și urmează să îl difuzeze cândva în următoarele …

Și tu câtă fericire ai pierdut când ți-ai mărit numărul de followers de 25 ori pe Instagram?

Cred că toți cei care se vor uita la video-ul ăsta se vor împărți imediat în două categorii. Prima a celor care vor trade rapid concluzia că social media și faima nu aduc fericirea, a doua a celor care vor spune că e de fapt o maturizare oarecum de așteptat la vârsta respectivă. Cred că este evident după titlu în ce categorie fac parte.

Dacă e să mă iau după Internet, fata respectivă este ceva produs al industriei de fabricat vedete din nimic. Tot ce este posibil pentru că până azi n-am auzit de ea și e improbabil să mă apuc acum să îi urmăresc cariera muzicală. Cu toate astea, ideea video-ului de mai sus mi se pare foarte tare și Vanity Fair iar a dovedit că știe extrem de bine cu ce se mănâncă socialul ăsta pe pâine.

Și ca să mă întorc la acest video, spuneți-mi voi că nu este undeva în top 5 cele mai triste pe care le-ați văzut în istoria recentă. Cum într-un an de zile zâmbetul și optimismul sunt înlocuite de stres și singurătate.

Hashtag atât de trist.

Să dăm cu sad reaction și …

Cum mă împac cu Google Home după 3 săptămâni de la achiziție

Răspunsul super scurt este că mă împac destul de bine.

A fost genul ăla de achiziție pe care nu mi-am dorit-o neapărat, dar acum o lună am prins o ofertă bună la doar 560 de lei sau ceva de genul ăsta pe emag și am zis why not? Chiar și pentru un moft, reducerea de la 720 cât e acum era una semnificativă.

Prima bilă neagră a venit când am vrut să îl bag în priză că am descoperit că e versiunea de UK/US, iar eu nu aveam adaptor de priză. Am la metrou o gheretă cu tot felul de electronice și am rezolvat rapid problema cu 10 lei, dar rezultatul este unul total inestetic pentru cineva care dă mai mult de doi bani de estetică.

Setarea inițială a fost putin problematică pentru că nu reușeam sub nicio formă să setez multi-user voice matching-ul, dar până la urmă soluția s-a dovedit a fi destul de simplă, chit ca am pierdut vreo 2 ore să o găsesc: trebuia să reseteze voice recognition-ul din Google Assistant-ul de pe telefon. Poate ajută pe cineva pe viitor informația asta.

După ce l-am seta…