Treceți la conținutul principal

Un' te duci tu, micule?

Un titlu inspirat de celebrul festival din Bran, dar care concentreaza perfect ceea ce s-a intamplat saptamana trecuta. Fratilor, am invins! UE a deschis larg bratele pentru a apuca mai bine un mic romanesc. Din 25 iunie, asta micu poate sa treaca granitele nestingherit. Chiar in reteta originala - cu bicarbonat de sodiu.

Victorie pe care am sarbatorit-o saptamana trecuta cu o degustare de mici. How cool is that?

Patru soiuri faimoase de mici mi-au trecut pe la nas: micii lui Iordache, mici de Obor, mici de Medgidia si micii de la Lehliu Gara. Pe toti i-am notat cam la fel la capitolul aspect - perpeliti cat trebuie pe gratarel si de dimensiuni rezonabile (ca doar criza a trecut). Interiorul medium-rare nu este nicio surpriza pentru orice connoisseur, si ma bucur ca n-am fost surprins neplacut la aceasta degustare.



Ce era mai greu de notat abia urma sa vina: factorul individul de arome pentru fiecare sortiment. Dupa cum probabil stiti, micii isi elibereaza buchetul doar in contactul direct cu bere. Unii profani iti vor spune ca mustarul este cel care porneste aceasta briza de vara, dar noi stim mai bine ca doar imbogateste aceste miresme in cavitatea nazala. Mai ales cel cu hrean.

Castigatorul l-am ales usor, dar luptele pentru pozitia secunda au fost seculare. E drept ca nimeni nu poate sa rivalizeze cu mamutul care este Lehliu Gara. O zona perfecta miticola, situata la granita de influenta intre clasicul mic Bucurestean si mult prea adoratul kebab Dobrogean, Lehliu este la jumatatea drumului catre mare. Fix acolo unde ti se face putin foame si iti soptesti - hai sa oprim la un mic, ca doar n-or fi controale pe A2.

Multumita lui Radu aveti si o poza. Pentru mine ritualul de degustare este sfant si nu implica captura vizuala. 

N-am avut inima sa aleg un singur loc doi, asa ca i-am ingramadit pe toti sub medalia de argint. Stiu ca nu toti micii au fost creati egali si ca n-ar trebui sa promovam aceast non-combat, dar m-am gandit ca in prima editie putem sa fim toti castigatori. Ce se va intampla la anul pe 25 iunie este deja alt mic de peste.

Pana atunci... sa ne antrenam. Competitia o sa fie mult mai apriga!

Comentarii

Postări Populare

Al Doilea Război Mondial și al său vlog săptămânal

Indy Neidell acum 4 ani a venit cu o idee genială pentru bărbați care au citit Sven Hassel în copilărie pasionații de istorie: un documentar cronologic pe YouTube pornit la comemorarea începutului Primului Război Mondial care săptămânal prezenta ce se întâmpla acum 100 de ani pe front. Practic e ca și cum ai urmări un mini jurnal de știri din timpul războiului.

4 ani mai târziu canalul are mai bine de 600 de video-uri care împreună au acumulat undeva pe la 145 de milioane de vizualizări, urmând ca acum în noiembrie să pregătească ultimul video odată cu terminarea războiului.  Primul video al proiectului a început puternic cu vreo 2.4 milioane de entuziaști, dar pe parcurs audiența s-a stabilizat pe la 140 000 de spectatori per episod.

Era de așteptat. Între cele două războaie, primul nu cred că este preferatul multora și scriind asta îmi dau seama cât de ușor poate să fie scos din context. Cu toate astea, cred că eram mai mulți care abia așteptam seria cu al Doilea Război Mondial să …

.calif se lansează la punct fix

Cele mai bune idei sunt în general extrem de simple și premizele de la care pleacă sunt pe înțelesul tuturor. Cam așa stă treaba și când vrei să faci o campanie mișto. Te gândești la niște insight-uri simple și încerci să construiești ceva mișto pe prima idee care îți trece prin cap. Idee care de mai multe ori decât e statistic acceptabil e și cea mai bună. Greul începe abia când vrei să convingi clientul de justețea cauzei tale.

Trecând peste produsele pe care le savurez ocazional cu plăcere, lucru care îmi place cel mai mult la Calif e că sunt fani ai ideilor astea simple. Îmi imaginez că discuția despre activarea de la Biz Seaside Camp a mers cam așa.
- Trebuie să facem ceva la camp că între timp ne-am rebranduit în .calif
- Punct. Punct și de la capăt. Punct fix. Hmmm.
- Ce mai e la punct fix? Săritura cu parașuta.
- Gata! Asta e.
- Luăm niște parașutiști să sară la punct fix.
.calif gen
- Haaahhahah. Haide să facem asta.  Și au făcut-o ieri.

Anul trecut livrau dill-uri și kebun…

Noroc cu datingul online pentru că altfel vedeam cupluri doar la zoo

Știu că nu s-a uitat nimeni aseară la #GospodarFărăPereche, dar aveți noroc cu mine că pot să vă fac un rezumat la ce se mai întâmplă în afara bulei. Ieri a fost prima emisiune unde gospodarii noștri single au dat pentru a nu știu câta oară cu realitatea crudă din zona de dating la țără. 

Oamenii noștri înainte de toate par să fie destul de muncitori. Unii cu mai mult noroc decât alții, dar în esență fiecare avea o curte îngrijită și o burtică de bere. Deci cumva înstăriți pentru că n-ai cum să fii sărac mort și să ai burtă de bere. Să faci burtă de bere este o investiție destul de mare de timp și bani.

Unii erau cu studii superioare, alții aveau ceva înclinații artistice, cert e că toți se curățau destul de bine într-un costum mai de Doamne-ajută sau măcar un trening din ăla mai bun. Personalități variate la fel de mult ca simțul umorului și al ridicolului pe care te aștepți să îl aibă o persoană care participă la o astfel de emisiune. Pe scurt, nici chiar Brad Pitts, dar nici Harve…