Treceți la conținutul principal

Devalorizarea Like-ului - o poveste cu final fericit

Pe internet gasesti doua tipuri de oameni: cei slobozi la like-uri si hoarderii de interactions. Daca pe prima categorie o recunosti usor, fiind cei care au interpretat ad litteram imi place si il folosesc de fiecare data cand chiar le place ceva, a doua categorie isi are radacinile in perioada comunista a Facebook-ului.

Atunci cand stateai la coada cu orele ca se zvonea ca se bagau share-uri proaspete sau atunci cand puneai fiecare like deoparte pentru ca poate avem nevoie de el mai incolo. Cu astfel de traume, e greu sa greu sa ii dezveti si sa le explici ca acum share-ul se gaseste pe toate drumurile si nu trebuie sa traga de like-ul ala vechi de 20 de ani.




Oamenii astia folosesc Like-ul ca pe o moneda pretioasa de schimb. In subconstient stiu ca au acces la un numar finit, asa ca practic fiecare interactiune trebuie sa conteze. Sa stie ca s-a dus pe ceva bun. Pe ceva ce merita.

Doar la sarbatori si ocazii speciale scot like-urile ala bune pe masa. Le dau cu placere atunci, dar niciodata nu te vor lasa sa uit faptul ca le-au scos special pentru tine si ar fi bine sa apreciezi asta. Au senzatia ca Like-ul lor este al mai cu mot, si chiar daca se pierde intr-o salata de beouf de interactiuni, tot il considera pe al lor cel mai pretios.

Cum poti sa te intelegi cu astfel de oameni, acum cand succesul se masoara in productii record la hectar? Cum poti sa le explici ca nu strica sa fie mai darnici de mana? Sa aprecieze capitalismul si like-urile ieftine din China care se gasesc la fiecare colt de internet?

Nu poti. Iti zic din proprie experienta pentru ca eu sunt un hoarder de interactiuni. Se invechesc si se strica Like-urile, dar le tin acolo ca poate candva in viitor o sa am nevoie de ele. Like-uri vechi de Facebook, like-uri noi de Instagram, pe toate le tin acolo in speranta ca poate candva voi avea nevoie de ele.

Nu doar ca le dramuiesc cu grija de fiecare data cand folosesc unul, dar am si pretentia ca persoana care primeste Like-ul meu neconditionat sa aprecieze faptul ca tocmai EU i-am dat acest lucru. Eu care se stie ca nu fac risipa de interactiuni (dupa 5-6 ani de urmarit doar 100 de oameni pe Twitter, de cateva zile am facut o aroganta: urmaresc 101).

Adevarul este ca tot acest joc e doar in capul meu. In realitate nu intereseaza pe nimeni cat de pretios este Like-ul meu - mai ales ca se pierde undeva intre alte sute. Persoana caruia ii este adresat probabil nici nu a constientizat ca l-a primit. In plus, in efemeritatea social media, Like-ul meu se pierde instant intr-un taram umblat doar de stalker-ii care dau din greseala Like la o poza de acum doi ani...

Totusi, intreaga poveste are un final aproape fericit. Incerc sa ma tratez. Zilnic incerc sa scot cateva interactiuni din tolba, interactiuni pe care le risipesc pe lucruri chiar faine. Nu stiu daca chiar o sa ma credeti, dar pe Twitter chiar intentionez sa mai urmaresc cateva zeci de conturi - doar ca acum nu sunt inca hotarat pe care.

Dar despre asta e vorba. In super era share-urilor si a like-urilor, mai sunt si oameni ca mine. Si cred ca suntem multi care dam dovada de snobismul asta ca Like-urile noastre canteresc mai mult ca ale altora. Nu stiu de altii, dar eu incerc sa ma schimb pentru ca ani de zile de experimente mi-au dovedit contrariul: traficul si Like-urile chiar conteaza.

Comentarii

Populare pe blog în ultima săptămână

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

In 8 luni de rulat tigari am economisit ...

Acum aproape 8 luni (fara 2-3 zile) m-am apucat sa imi rulez singur tigarile din motive financiare si de gust. Astazi am avut curiozitatea sa imi numar cutiile de filtre goale pe care le-am pastrat fix pentru postul asta. 16 cutii a cate 200 de filtre fiecare adica cam 3200 de tigari in 8 luni. Echivalentula a 160 de pachete de tigari. Wow. Mi se pare foarte mult. Dar tot raul spre bine. Lasati-ma sa va demonstrez.

Inainte fumam un pachet de tigari pe zi. M-am apucat acum de rulat tigari acum ~240 de zile si am fumat echivalentul a 160 de pachete de tigari. Drept urmare am fumat cu 80 de pachete mai putin decat inainte. Putin mai sanatos pentru ca tabachera mea scoate tigari subtiri si inainte eram cu Kent lung.

cum am ajuns sa imi rulez singur tigarile

[edited 4.10.2012] In 8 luni de rulat tigari am economisit ...
[edited 15.01.2013] Smoking update 2012 (dupa 440 de zile de rulat tigari)

Acum vreo 2 saptamani am renuntat definitiv sa mai cumpar tigari in favoarea tutunului rulat si bine am facut. In primul rand este mult mai gustos tutunul. La vreo 4 zile in care am trecut pe tutunul asta am ramas in oras fara tutun asa ca am cerut unui prieten o tigara sa imi satisfac dependenta. Nu am putut sa o fumez. Incredibil. Dupa doar 4 zile nu am mai putut sa suport gustul unei tigari obisnuite. Diferenta de gust intre ele este ca de la cer la pamant.

Momentan fumez un tutun cu aroma de vanilie si cirese ce costa 15 lei punga si ma tine cam 4-5 zile. Cu alte cuvinte aproximativ cam 4 pachete de tigari ce m-ar costa 48 de lei. Diferenta de bani este pur si simplu socanta. Tigarile fumate in 4 saptamani m-ar fi costat 336 lei in timp ce tutunul rulat si toate accesoriile pentru aceste saptamani sunt undeva pe la 110 lei.