Treceți la conținutul principal

Steaua CSM EximBank si un concurs cu o invitatie simbolica

Sport nu inseamna doar fotbal este un mesaj pe care televiziunile cu greu il inteleg - uita-te la orice buletin de stiri sportive si imi vei da dreptate. Practic, daca nu joaca Halep (#haisimona), toate stirile sunt despre ceva-uri cu niste oameni din fotbal. Isi are locul sau si fotbalul, dar parca as vrea sa mai aflu si despre alte sporturi. Nu strica sa avem diversitate, mai ales ca avem potential si valoare. (#haistejarii)

/rant

Acum cateva saptamani, clubul de baschet Steaua CSM EximBank mi-a dat un email in care ma intreba daca n-as vrea sa le fiu alaturi in aventura europeana a sezonului. Au 5 meciuri pe teren propriu in Eurocup si s-au gandit ca pe online ar putea sa gaseasca mai multa sustinere. Am zis da imediat. This is f-ing awsome! 

Asa ca pe 21 octombrie sunt la meci. Jucam - a se observa cum un gest atat de simplu de hai la meci m-a transformat instantaneu in fan - cu Trabzonspor (Turcia) si vrem sa facem galerie mare, motiv pentru care ofer o invitatie dubla la meci. 



Este o invitatie simbolica din punctul meu de vedere. Abonamentul pentru aceste 5 meciuri incepe de la 90 de lei, asa ca as putea considera valoarea acestei invitatii de 36-40 de lei - o suma modica pentru fanii sportului. Cu toate astea, o dau aici pe blog pentru ca nu strica sa mai avem 2 oameni in galerie. 

Ce trebuie sa faci pentru aceasta invitatie dubla? Lasa un comentariu la insemnarea asta cu ce hashtag ar trebui sa folosim la meci, iar eu voi extrage saptamana viitoare pe 13 un castigator. Atat. Optional, poti sa iti iei bilete si abonamente de pe site-ul lor http://steaua.blt.ro/.

Hai sa vedem cine mai serveste cine mai pofteste!

[later edit] Am facut extragerea si Fabian Munteanu a fost desemnat castigator. Felicitari! Pentru transparenta extragerea se gaseste aici.

Comentarii

Populare pe blog în ultima săptămână

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

The Irishman: hai un opt din zece

Cuprins de o neașteptată mândrie națională, aseară m-am uitat la "The Irishman". Mai mult forțat pentru că m-am convins că nu sunt în target după ce am citit vreo câteva review-uri. Cu toate astea am cedat într-un moment temporar de slăbiciune. Patru ore jumătate mai târziu eram la fel de entuziasmat de film ca în momentul în care am apăsat play.

De ce?

Pentru că subiectul filmului nu e ceva ce m-a pasionat vreodată. Am văzut și eu ca tot omul seria The Godfather și ceva Sopranos, ba chiar am și jucat niște Mafia la viața mea, dar nu pot spune că am făcut vreo pasiune pe subiectul ăsta.

Poate și din cauza aceasta mi se pare că filmul a fost mai încet decât ar fi trebuit să fie sau mai bine spus că a durat semnificativ mai mult decât poate era necesar. Raportat la un film de cinematograf. Și asta mi se pare că toată lumea greșește prin review-uri: îl compară cu ceva ce ar vedea la cinema.

The Irishman mi s-a părut că a fost de la început gândit pentru Netflix. Pentru văzut ac…

Ziua Internațională de făcut ordine în viața digitală

„Pentru sănătatea voastră mentală faceți cel puțin o dată pe an curățenie în viața digitală” – așa va suna cel mai probabil un mesaj de interes public prin 2030 pe PRO VR. Puțin fantezist, nu?

Nu chiar.  La ce națiune de strângători de rahaturi suntem în viața reală, nici nu vreau să mă gândesc câte prostii s-au acumulat în cea digitală.

La câte newslettere pe care nu le deschizi niciodată ești abonat pentru că acum 10 ani aveai impresia că ești interesat de subiectul ăla?

Cu mailurile necitite joci în liga mică de 2 cifre sau ești în liga mare de 3? Te simt că ești în Champions League cu 4 sau mai multe.

Sau câte remindere primești săptămânal pe task-uri care trebuiau completate acum mii de zile?
Cam câte din paginile cărora le-ai dat like acum mult timp îți mai sunt de interes azi?

YouTube-ul în zona de subscription e jale. În cele mai noi video-uri uploadate de canalele la care ești abonat nu găsești unul la care te-ai uita, dar nici unsubscribe n-ai da.

Ăsta e hoarding digital și…