Treceți la conținutul principal

Bloggeri, hai să facem RSS feedul mișto iar!

Feedly pe Nexus 7 2013
Nu sunt cu multe feeduri la zi, dar cu cele ale blogurilor românești sunt.

Nu știu alții cum sunt, dar eu refuz cu stoicism să las Facebook sau alt 3rd party să decidă pentru mine dacă văd sau nu articolul bloggerului X. Îmi place să consum tot ce produce persoana respectivă așa că sunt dependent de feedurile RSS. Practic este singurul mod în care pot să fac asta eficient având în vedere că urmăresc 129 de blogguri românești, cam jumătate fiind active săptămânal.

A fost dramă când s-a închis google reader, dar până la urmă nu îmi este rușine nici cu Feedly. Și-a găsit loc în rutina de dimineață. De fapt el reprezintă rutina de dimineață. Cum alții citesc ziare dimineața, eu stau cu nasul în tabletă și mă uit la ce se mai scrie pe bloguri. Și aici vroiam să ajung.

Ca mine mai sunt doar câțiva dacă e să mă iau după datele mele din feedburner: în 2012 aveam ~750 abonați, acum in 2016 am 140. În nici 4 ani am pierdut 82% din abonații la RSS - trend care e oarecum reflectat și la nivel mondial în consumul de feeduri RSS. Așa că dacă am rămas o mână de consumatori vreau să vă propun o chestie.

Hai să nu mai dăm feeduri parțiale!

Înțeleg de ce ați făcut asta când feedurile erau pe val, se pierdea mult trafic, dar în 2016 cred că traficul ăla a ajuns neglijabil. Dacă până și eu îmi permit să pierd 140 de afișări pe articol, cu siguranță puteți și voi. Hai să nu îi mai chinuim cititorii avizi de bloguri. Merită să le facem viața puțin mai ușoară.

Dacă ești blogger și deja ai feedul full, îți mulțumesc. #ireadyou

Dacă nu îl ai full, debifează azi opțiunea! #freetheRSS

[LE] Tot pe același subiect au mai scris Corina și Răzvan.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Toate glumele alea despre millennials sunt adevărate

Din când în când mai apare câte un articol care ne pune în cârcă tot ce nu merge bine în lumea asta. Ba e vina noastră că nu vrem să cumpărăm case și preferăm să stăm în chirie. Ba că nu putem să ne convingem părinții să nu mai voteze ce votează pentru că nu avem respectul lor. Ba că nu avem acest respect că suntem generația care pleacă cel mai târziu d'acasă. Ba că nu avem șapcă și tot felul de bazaconii de gen.

Până aseară îmi spuneam bătrânii ăștia au luat-o razna și trebuie neapărat să găsească un țap ispășitor pentru consecvența cu care tot fac alegeri neinspirate, dar aseară mi-am dat seama că tot ce se spune e adevărat. Suntem o generație slabă.

Mă uitam aseară un reality show destul de tristuț față de ce oferă ProTv-ul în general, Ferma Vedetelor pe numele lui, unde două bucăți de millennials și-au luat bătaie de la doi aproape-pensionari rablagiți în două probe de îndemânare.

Două tipe în putere n-au fost în stare să bată o Rona Hartner operată la menisc în urmă cu două …

Am păcătuit pe Instagram, am dat în patima hashtag-urilor

Cam prin perioada când mă zbăteam să trec de 1000 de urmăritori pe Instagram, mi-a venit ideea asta creață de a vedea dacă abuzul de hash tag-uri are vreun efect long term asupra contului meu. Așa că m-am pus pe studiat problema și am răsfoit vreo două duzini de hashtag-uri pentru a vedea care e situația din teritoriu.

Stăteam bine de tot. Pozele erau o țâră mai artistice ca majoritatea celor prezente pe hash tag-uri, textele scrise nițel mai bine, viața cam tot p-acolo de spectaculoasă - mi-am zis că nu am cu să eșuez chit că nu puteam să pun un selfie-decolteu din când în când. Măcar asta să fie problema de plafonare când ajung la suta de mii de fani.

M-am pus pe treabă și am downloadat o aplicație de generat hash tag-uri și am început să fac combinații de n luate câte m ori de fiecare dată când mai urcam câte ceva pe Instagram. Și am ținut-o așa vreo 2-3 luni până când a venit momentul să trag linie și să văd recolta la hectar.

Pozele duduiau de like-uri primite de la tot felul de…

Gânduri despre Netflix la început de 2018

Dacă acum 2 ani îmi anulam abonamentul la Netflix pe motiv că în decurs de o lună îl deschisesem doar o dată, acum lucrurile stau total diferit. Nu cred că există seară în care să nu deschid Netflix-ul pentru un episod-două. Asta dacă mai am loc de bătrâni.

Ce?

Să explic.

Prin vacanța de iarnă am dat contul meu părinților unor prieteni  în ideea că poate se plictisesc de Singur Acasă 14 și Die Hard 8. Contul meu era unul standard de 2 ecrane în același timp și cum tot timpul mă uitam doar pe televizor, am zis că nu e problemă să ne suprapunem unii peste alții.

În esență cât Netflix pot să consume niște oameni ieșiți la pensie?

Răspunsul este extrem de mult.

Să zicem că în mai puțin de 48 de ore cineva a isprăvit aproape 3 sezoane full de Narcos, ca apoi în următoarele 2-3 săptămâni să vadă complet: Designated Survivor, Punisher, Frontier, Shooter, Marco Polo și Godless. Ceilalți pensionari au băgat maratoane de Grand Hotel - un serial cu doar 66 de episoade de câte 45 de minute, Moro…