Treceți la conținutul principal

Cât mergi zilnic pe jos în oraș?

4 saptamani de mers pe jos cu bratara fitnes Garmin
Portocaliu - mi-am atis Goal-ul setat dinamic de aplicație, mov-albastru nu. 

Știu că mulți s-au născut în mașină, dar mersul pe jos poate să fie chiar plăcut - mai ales dacă îl faci pentru că un mic roboțel de la mână îți spune că mai ai 200 de pași până să îți depășești Goal-ul. Trăiesc sub tirania asta de vreo 4 săptămâni de când mi-am luat fitness tracker și în tot timpul ăsta m-am gândit la ce cifre frumoase voi avea despre stilul meu de viață la sfârșitul lunii - adică mai exact în patru săptămâni:

  • număr total de pași 227 418
  • 8126 media de pași pe zi
  • 56 855 medie pe săptămâna
  • o distanța totală de 181.8 km 

Nu e rău. Înseamnă cam 6.5 km/zi - 8126 de pași/zi și binișor peste media altor țări:

  • US - 5815 pași
  • Franța - 6330
  • Germania - 6337
  • Uk - 6322

Cu toate astea, tot este puțin. Este extrem de puțin în comparație cu cât se mergea pe jos acum 100-200 de ani. Un studiu din 2004 făcut pe niște oameni care trăiesc ca acum 200 de ani, adică niște amish, a arătat că media lor zilnică de mers pe jos este undeva pe la 18 000 de pași. Eu am făcut duminica asta 16 366 și pentru mine a fost o zi extrem de obositoare și încărcată. 

cat mergi zilnic in oras pe jos?
Cam cât un amish cu o problemă la picior.
Se vehiculează foarte mult pe Internet despre cei 10 000 de pași pe care trebuie să îi faci zilnic pentru o viață sănătoasă, iar eu îmi dau seama că sunt încă destul de departe de astfel de valori. Ar însemna să cresc media de la 6.5 km pe zi la fix 8. #greuț

Și eu cred că încă stau bine. Tu cât mergi pe jos zilnic? 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Toate glumele alea despre millennials sunt adevărate

Din când în când mai apare câte un articol care ne pune în cârcă tot ce nu merge bine în lumea asta. Ba e vina noastră că nu vrem să cumpărăm case și preferăm să stăm în chirie. Ba că nu putem să ne convingem părinții să nu mai voteze ce votează pentru că nu avem respectul lor. Ba că nu avem acest respect că suntem generația care pleacă cel mai târziu d'acasă. Ba că nu avem șapcă și tot felul de bazaconii de gen.

Până aseară îmi spuneam bătrânii ăștia au luat-o razna și trebuie neapărat să găsească un țap ispășitor pentru consecvența cu care tot fac alegeri neinspirate, dar aseară mi-am dat seama că tot ce se spune e adevărat. Suntem o generație slabă.

Mă uitam aseară un reality show destul de tristuț față de ce oferă ProTv-ul în general, Ferma Vedetelor pe numele lui, unde două bucăți de millennials și-au luat bătaie de la doi aproape-pensionari rablagiți în două probe de îndemânare.

Două tipe în putere n-au fost în stare să bată o Rona Hartner operată la menisc în urmă cu două …

Am păcătuit pe Instagram, am dat în patima hashtag-urilor

Cam prin perioada când mă zbăteam să trec de 1000 de urmăritori pe Instagram, mi-a venit ideea asta creață de a vedea dacă abuzul de hash tag-uri are vreun efect long term asupra contului meu. Așa că m-am pus pe studiat problema și am răsfoit vreo două duzini de hashtag-uri pentru a vedea care e situația din teritoriu.

Stăteam bine de tot. Pozele erau o țâră mai artistice ca majoritatea celor prezente pe hash tag-uri, textele scrise nițel mai bine, viața cam tot p-acolo de spectaculoasă - mi-am zis că nu am cu să eșuez chit că nu puteam să pun un selfie-decolteu din când în când. Măcar asta să fie problema de plafonare când ajung la suta de mii de fani.

M-am pus pe treabă și am downloadat o aplicație de generat hash tag-uri și am început să fac combinații de n luate câte m ori de fiecare dată când mai urcam câte ceva pe Instagram. Și am ținut-o așa vreo 2-3 luni până când a venit momentul să trag linie și să văd recolta la hectar.

Pozele duduiau de like-uri primite de la tot felul de…

15 minute de palme transpirate: cum s-a aterizat ieri pe aeroportul din Düsseldorf

Zborul a devenit atât de tehnologizat că atunci când spui pilot te gândești la un gigel ce face integrame pe toată durata zborului. Păi nu mai e ca acum 40-50 de ani când să fii pilot însemna ceva. Acum te urci în avion, apeși câteva butoane și calculatorul face totul. Apoi te trântește la pământ un video ca cel de mai sus unde te uiți ca vițelul la poartă.

Filmul e de ieri din timpul furtunii Friederike, cea mai puternică din ultimii 11 ani, care s-a făcut remarcată prin vânturi de până la 140km/h - asta dacă n-am greșit eu conversia din noduri în km/h.

Mă gândeam că la astfel de vânturi se închide aeroportul, dar s-ar părea că băieții ăștia experți în rebusuri și integrame se pricep și la a pune avionul pe pistă în siguranță. Aici a mai contat și scula cu care lucrau că unora le-au trebuit câte 3 încercări, dar majoritatea și-au adus pasagerii în siguranță în aeroportul în care trebuiau să ajungă.

Câteva highlight-uri din filmuleț:

13:40 - băi băiete, cred că au dus avionul direct …