Treceți la conținutul principal

Mesaj pentru noul Top Gear: Cristi! Bă, Cristi! Du-te acasă!

Îmi aduc aminte că era o perioada când *probabil* jumătate din traficul de internet făcut duminica seara era cel mai nou episod Top Gear. De la ora 22:00 tot online-ul românesc amorțea de râs în fața celor 3 lovable idiots cu valențe de experți în bolizi de lux.

Duminica asta online-ul a amorțit din nou, dar de data asta așteptând să vadă ce vrăji a mai făcut John Snow. N-am văzut nici măcar o referință la noul sezon Top Gear - zic asta pentru că abia cândva marți pe la prânz s-a strecurat o veste prin zona mea de interes că a avut loc premiera noului sezon Top Gear în formatul nou. 

Prima emisiune din noul Top Gear

Azi de dimineață m-am uitat la el și tot ce pot să spune este: "Chris, du-te acasă!". Strici întreaga emisiune. Încerci atât de mult să te diferențiezi de Clarkson încât ajungi să faci exact opusul: să arăți ca un stângaci Clarkson wannabe. Și se vede asta. Până și puștiul din imaginea de mai sus și-a dat seama de asta. Te chinui prea mult și este jenant. Totul pare forțat la tine. Este extrem de jenant până la nivelul de #facepalm. Și care e faza cu țipatul? Relaxează-te boss. 

Și este păcat pentru că Matt LeBlanc (Joey din Friends) chiar are ceea ce trebuie pentru a fii un prezentator bun de Top Gear. Este natural și joacă un rol care nu este o copie chinezească a vechiului format. Este credibil. Este atât de credibil încât l-aș prefera pe el, pe Chandler și Ross în locul lui Chris Evans-ului britanic. Măcar ei aveau chimie - Matt și Chris par să nu se suporte IRL.

În rest, emisiunea pare neschimbată. Același Stig. Aceleași competiții idioate. Aceleași super mașini prezentate în modul exagerate doar pentru că this is what Top Gear does. Și cu toate astea, a fost o emisiune atât de diferită față de ce știam. Aș putea să învăț să o îndrăgesc, dar cu siguranță nu cu istericul de Cristi. Nu de alta, dar îmi cam taie orice chef de râs chicken little ăsta.

Du-te acasă!

Comentarii

Postări Populare

M-am uitat la toate* filmele siropoase de Crăciun de pe Netflix

Îndată ce a dat prima zăpadă am băgat primul cântecel de Crăciun pe YouTube. Apoi un playlist pe Spotify și niște filme de gen pe Netflix. Dacă despre primele două nu prea aș avea ce zice pentru că vin cu nivelul clasic de nostalgie, despre mini maratonul făcut pe Netflix aș așterne câteva rânduri pe blogul ăsta.

Brief-ul filmelor ales a fost unul destul de simplu. Să fie producții originale, să fie de anul ăsta și să fie de o siropoșenie exemplară ce ar putea să prindă doar la fete de vreo 25-iș de ani. Așa am exclus orice animație sau film clasic despre Crăciun care nu se concentrează exclusiv pe o ea care se îndrăgostește de el ca apoi să se întâmple ceva și ea să fie supărată pe el ca apoi se regăsească fix înainte de final.

A Christmas Prince - Știu că e de anul trecut, nu l-am revăzut anul ăsta, dar momentan rămâne cel mai decent film de gen de văzut la modul serios, non-ironic și non-la-mișto. Am înțeles că au filmat partea a 2-a și urmează să îl difuzeze cândva în următoarele …

Și tu câtă fericire ai pierdut când ți-ai mărit numărul de followers de 25 ori pe Instagram?

Cred că toți cei care se vor uita la video-ul ăsta se vor împărți imediat în două categorii. Prima a celor care vor trade rapid concluzia că social media și faima nu aduc fericirea, a doua a celor care vor spune că e de fapt o maturizare oarecum de așteptat la vârsta respectivă. Cred că este evident după titlu în ce categorie fac parte.

Dacă e să mă iau după Internet, fata respectivă este ceva produs al industriei de fabricat vedete din nimic. Tot ce este posibil pentru că până azi n-am auzit de ea și e improbabil să mă apuc acum să îi urmăresc cariera muzicală. Cu toate astea, ideea video-ului de mai sus mi se pare foarte tare și Vanity Fair iar a dovedit că știe extrem de bine cu ce se mănâncă socialul ăsta pe pâine.

Și ca să mă întorc la acest video, spuneți-mi voi că nu este undeva în top 5 cele mai triste pe care le-ați văzut în istoria recentă. Cum într-un an de zile zâmbetul și optimismul sunt înlocuite de stres și singurătate.

Hashtag atât de trist.

Să dăm cu sad reaction și …

Cum mă împac cu Google Home după 3 săptămâni de la achiziție

Răspunsul super scurt este că mă împac destul de bine.

A fost genul ăla de achiziție pe care nu mi-am dorit-o neapărat, dar acum o lună am prins o ofertă bună la doar 560 de lei sau ceva de genul ăsta pe emag și am zis why not? Chiar și pentru un moft, reducerea de la 720 cât e acum era una semnificativă.

Prima bilă neagră a venit când am vrut să îl bag în priză că am descoperit că e versiunea de UK/US, iar eu nu aveam adaptor de priză. Am la metrou o gheretă cu tot felul de electronice și am rezolvat rapid problema cu 10 lei, dar rezultatul este unul total inestetic pentru cineva care dă mai mult de doi bani de estetică.

Setarea inițială a fost putin problematică pentru că nu reușeam sub nicio formă să setez multi-user voice matching-ul, dar până la urmă soluția s-a dovedit a fi destul de simplă, chit ca am pierdut vreo 2 ore să o găsesc: trebuia să reseteze voice recognition-ul din Google Assistant-ul de pe telefon. Poate ajută pe cineva pe viitor informația asta.

După ce l-am seta…