Treceți la conținutul principal

Mâncare & Design și Night Market by Chef Foa


Meat Busters
Același meniu ca și la Bucharest Street Festival
Din categoria niciun weekend fără street food, ieri am ajuns pe la ora 5 la happeningul de la Piață Amzei. Printre tradiționalii pensionari și angrosiști și-au făcut loc vreo 3-4 food truck-uri de la Bucharest Street Festival - inclusiv deja celebrii, pe newsfeed-ul meu cel puțin, Meat Busters și al lor pulled pork.

Și dacă tot vorbim de spectacol, sosul ăsta românesc merită și el o menționare. E iute, dar nu în zona sutelor de mii pe Scoville. Fix cât trebuie ca să impresionezi pe cineva care nu mănâncă extrem de picant.

sos iute hot gipsy
Dacă nu mă înșeală memoria, aveau promoție: 2 sticle la 40 de lei. 

Atmosfera era puțin cam tristă când am ajuns și nu s-a schimbat cu mult nici după vreo două beri. Poate era de la soare, poate nu se atinsese numărul optim de hipsteri pe metrul pătrat, poate era și din cauza lipsei unui concept clar al evenimentului, cert e că ceva dădea cu virgulă. Am plecat când deja cozile la mâncare și bătură atingeau sfertul academic.

Obiectivul important al zilei de ieri era de fapt a doua ediție a Night Market-ului by Chef Foa. Auzisem lucruri bune despre prima ediție încât abia așteptam să văd și eu ce este găselnița asta a Kaufland-ului. E street food, e festival al berii, ce este?

coaste la Night Market by Chef Foa
Între noi fie vorba, sosul ăsta de roșii de pe coaste a fost cel care a făcut diferența. 

Am ajuns destul de târziu în parcarea de pe Barbu Văcărescu și părea să fie un mix între cele două. Băncuțe și mese a la orice festival al berii din Piața Constituției, dar pe care de data asta stăteau hipsteri ultra aranjați și prințese de BoA în locul bețivilor de cartier.

De jur împrejur fiecare stand de mâncare era la turație maximă și cu o coadă pe măsura agitației din spatele tarabei. Am încercat un burrito, de fapt un baby burrito, și a fost excelent. Am continuat cu niște coaste și mi-am spus wow. So &^%# good. Știe Foa câte ceva despre mâncare.


Am mai testat niște vită la wok și un sandviș cu pastramă. Prima nu m-a impresionat, dar pastrama aia a fost de vis și aici s-ar putea să aibă partea lui de vină și Hădean care tot meșterea de zor la ea.

Se simte diferența între un profesionist care gătește pe stradă și un amator care s-a apucat de asta acum câteva luni. Tocmai din cauza asta nici n-aș putea să compar cele două evenimente.

Vită la wok cu extra pătrunjelul pe care mi l-am dorit
Ca prețuri oricum erau tot p-acolo - porția de orice era pe la 20 de lei.

Night Market-ul a fost mai pe gustul meu, dacă e să zic pe bune. Chit că a fost mai aglomerat, cu cozi mai lungi și cu Moonlight Breakfast care veniseră doar cu un DJ set (wtf?!), a fost mai cinstit. Cu mai puțin storytelling și cu mai mult gust. Cam cum ar trebui să fie un astfel de eveniment.

Comentarii

Postări Populare

În 28 de zile va dispărea o parte din istoria online-ului românesc

E vorba de forumul ComputerGames.ro care zice stop joc după 21 de ani de activate. Acum 3 zile anunțau că închid doar site-ul, dar acum câteva minute au zis că și forumul este în ultima lună de viață. Păcat.

De fapt nu e vorba de păcat. Nu pot să zic asta în condițiile în care n-am mai intrat pe forum de 7-8 ani să postez sau să citesc ceva care să nu fie în zona de publicitate. E vorba de nostalgie pentru al 2010-lea user de pe forum este al meu și acum la sfârșit de an își sărbătorea majoratul. 
Dar asta e. Se mai închid și site-uri pe care le arhivai în perioada dial-up-ului pentru a le citi a doua zi în liniște. Sau site-uri care au dat prima generație de bloggeri cu mulți ani înainte ca acestea să existe efectiv. Sau site-uri unde ai cunoscut o grămadă de oameni pe care nici nu ai idee exact cum îi cheamă, dar pe care i-ai avut aproape în toți acești ani. 
Dar deja o dau în melodramatice inutile fără să ating adevărata drama cu închiderea CG-ului: după 16 ani de căutări și tot n…

Burgerii Maestro de la McDonald’s: chiflele interzise de care dacii se fereau în zilele de post

Am văzut la Radu și la Alex că au fost lansați acum 12 zile, dar până vinerea trecută n-am avut ocazia să apuc să împușc unul. Trebuie să recunosc că mi-a fost și frică când am văzut vehemența din comentariile lui Radu unde oamenii scriau și stropeau cu aghiazmă peste umărul stâng despre cât de rău e diavolul McDonald's și cât de urât arată ultimele lui progenituri.

Dar cum vineri seara eram puțin mai relaxat și mai euforic, mi-am zis că e momentul să văd despre ce e vorba cu acești burgeri de palmares: Epic Beef și Glorious Chicken. Primul este în imaginea de mai sus, al doilea urmează în poza de mai jos.



Ca să fiu sincer, nu m-ar deranja să ma închin mai des la necuratu' dacă toți burgerii lor ar fi ca cei din imaginile astea. Suficienți de chipeși încât să strângă cam același număr de like-uri pe Instagram ca cei cu pedigree de foodtruck, destul de scumpi încât să văd analize tip first impressions de la oameni ce n-au apucat încă să îi guste.

Adevărul e ca cel puțin pe zon…

Pie-cinte by Scărlatescu în Centrul Vechi - mai bine nu

Atunci când îți pui numele pe ceva ești la mila celor care îți fac și comercializează produsul respectiv. Oricât de strălucit ești tu, la consumatorul obișnuit ajunge ceea ce alții au făcut. Cam așa stă treaba și cu plăcintele astea ale lui Scărlătescu pe care le așteptam ca a doua venire a burgerului hipstăresc.

Deschisă recent în locul Fornetti-ului de vis a vis de Cocor, Inca Una, Va Rog!e o patiserie care este a lui sau e doar susținută masiv de Scărlătescu. Nici nu contează aspectul ăsta. Ce contează cu adevărat e că acolo am mâncat cele mai îngrozitoare plăcinte din viața mea.

Ieri am luat pentru acasă două care arătau relativ interesant pe hârtie: Pie-cintă cu bacon  - 6.5 lei și Pie-cintă cu spanac și brânză de bivoliță 8 lei. Doamna care le vindea s-a oferit să el încălzească, dar am zis că nu are rost că oricum ajungeam cu ele călii acasă. Nu știu dacă a fost o greșeală refuzul ăsta, dar acasă n-am putut să iau mai mult de 2 guri din fiecare. Chit că dansau șoriceii de ceva…