Treceți la conținutul principal

O seară în compania berarilor amatori din București

Întâlnirea berarilor amatori din 23 septembrie 2016

N-am mai făcut bere în casă de un an și ceva, dar cu toate astea mi-am permis aseară să dau o fugă pe la întâlnirea berarilor amatori. Undeva într-un complex industrial din Berceni, aseară s-au întâlnit o mână de hombrewers să facă schimb de experiență și să guste niște bere făcută acasă.

Eu cu făcutul berii din kit-uri eram cel mai amator dintre amatori. O bună parte trecuseră deja la următorul nivel în care îți faci singur amestecul. E multă muncă și rezultatele nu sunt tot timpul sigure ca la un kit de bere. Berea se poate acri cu ușurință și nici măcar nu îți dai seama ce n-a mers cum trebuie. Eh. Dar și rezultatele sunt proporționale cu bătaia de cap.

kit-uri de bere Brewfarm
Două rafturi cu kit-uri de bere Brewfarm

Am pus multe întrebări, unele poate chiar stupide, dar și am ascultat mult. E ușor să asculți oameni pasionați vorbind despre ceea ce le place. Unii aveau planuri mai mari sau mai mici, dar toți doreau cumva ca zona asta de homebrewing să crească. E greu că procesul este unul de durată și munca depusă nu este una flashy demnă de like-uri pe Facebook/Instagram.

Stai și freci la sticle și butoaie de ți se acrește dacă nu ești echipat corespunzător. Știu pe propria piele când am frecat preț de 5-6 ore vreo 120 de sticle de bere. N-aveam niciun echipament și a fost o muncă de chinez - să mi se scuze expresia. Acum am învățat cum stă treaba și am de la picurător la spălător de sticle. Altă viață.

Întâlnirea berarilor amatori din 23 septembrie 2016

Unii participanți au adus bere făcute de ei. Trei - patru sticle acolo cât să gustăm nițel și să ne dăm cu părerea. Au fost bune, dar nu pot spune că m-au impresionat prea mult. Mie îmi place berea asta mai țărănească - gen india pale ale sau stout-uri - care are un grad ridicat de alcool, aftertaste puternic și o gingășie ca un elefant într-un magazin cu bibelouri.

A lor a fost așa mai finuță. Băi și e muncă să faci o bere acasă finuță.

Întâlnirea berarilor amatori din 23 septembrie 2016

După vreo 2 ore am plecat. Puțin încălzit și chitit ca toamna asta să mai fac o bere. Până una alta, luați și citiți despre cum poți să faci bere acasă. Enjoy.

Comentarii

  1. Ce valabilitate are berea făcută în casă? :) Eu beau putina bere si daca ma apuc sa fac presupune să dau o petrecere că sa o termin repede?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu știu exact. Cred că mai mult de 3 săptămâni. Dacă o ai la rece chiar și mult mai mult.

      Ștergere
  2. Pai, totusi ar merge un ursus, ca mi-ai cam facut pofta dar nici un whisky scotian nu strica :)) ... desigur la ore decente.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. În general berarii amatori sunt porniți împotriva berilor acestea "comerciale". Eu sincer nu prea îi înțeleg, nu mi se pare că sunt în aceeași zonă de consum. În primul rând diferența de preț la raft e de 3-4 ori. Lucru pe care eu nu l-aș trece cu vederea atât de ușor.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Populare pe blog în ultima săptămână

Cel mai bun covrig din București

Este..

*drumroll*

covrigul cu multicereale de la simigeria Matei! /detaliu mai sus

În mod normal dacă eram pe Facebook aici s-ar fi oprit postarea, dar voi explica puțin dacă tot m-am încăpățânat să pun pe blog.

Recent am început să dau iama cu regularitate prin simigerii pentru că avem vreo 2 apostoli la o aruncătură de noul birou. Săptămâna asta n-a fost zi fără covrigi așa că am căpătat expertiza și autoritatea necesară să emit afirmații ca cea din titlu.

Repetați după mine.

Multi-motherfucka-cereale.

De cel puțin două ori mai bun ca cel cu semințe și e zece ori peste cel cu mac. De susan nici nu vorbesc pentru că ăla n-a fost niciodată altceva decât un compromis pentru cei care se sperie ușor de niște mac între dinți.

Pe bune! ăsta cu multicereale este suspect de bun pentru ceva e făcut industrial la fiecare colț de gură de metrou.

Sigur, am mâncat covrigi mai buni. Mai germani. Mai unși cu toate alifiile. Dar nici unul nu era făcut într-o simigerie de pe stradă. Și cu siguranță n…

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

Brunch în București: RePlace din Cotroceni

Pentru că de când avem bestia mică simțeam că ne-am cam auto-izolat în proximitatea casei, împreună cu mândra am decis să facem ce fac toți oamenii de 30ish de ani prin seriale: să pună bazele unei tradiții în jurul brunchului de duminică cu prietenii.

Zis și făcut, iar duminica trecută ne-am strâns pe la 11:30 la RePlace în Cotroceni (maps) să punem bazele acestei tradiții culinaro-hipstărești. Cred că eram primii lor clienți pe ziua respectivă așa că ne-am putut alege cea mai bună masă din cele 5 pe care mica terasă din spate o are.

Locul e de un chillax contagios și e lesne de înțeles de ce oamenii l-au votat pe pagina celor de la Guerrilla ca fiind cea mai frumoasă terasă din București. În plus, se poate vedea și în poză liga înaltă de hipsterism în care joacă: nici nu au pahare de bere pentru berea la doză pe care o servesc.

Cumva n-ar trebui să nu fiu prea critic cu ei pentru că la origini sunt o cafenea, dar le-am trecut de două ori pragul și de fiecare dată nu aveau fix berea…