Treceți la conținutul principal

Star Trek Discovery - învrăjbitorul de tocilari


Ieri de dimineață, după ce mi-am plimbat câinele regulamentar pe la 6 dimineață, m-am așezat în fund în sufragerie să mă uit la noul Star Trek. Evitasem să citesc spoilere despre el la Radu așa că experiența a fost una nealterată de părerile altora.

Trec 45 de minute și se încheie primul episod, cârâi nițel că te lasă ca la sfârșitul unui sezon de TNG, dar apoi văd că pornește al doilea așa că automat mă uit la ceas să văd cât binging pot să fac înainte să mă duc la birou. Se termină regulamentar și al doilea episod și purced să merg la birou. Asta a fost prima reacție după ce am văzut primele două episoade din Star Trek Discovery.

Ajuns la birou citesc ce scrie Radu și îmi zic că e pe acolo - vorbește despre serial ca un cunoscător cât de cât al universului Star Trek.  Nu trec câteva ore și văd că s-a trezit și celălalt tocilar-cititor și autor de sci fi-uri, Ovidiu, să scrie despre serial. Se îngroașă treaba, îmi zic eu în gând. Ovidiu le dă și el bine pe blog din perspectiva finului cunoscător, dar și el a trecut pe lângă principala idee.

Star Trek Discovery este o progenitură a vechilor serii și a filmelor noi care în acest moment are toate șansele să devină un clasic. Începutul, după cum bine punctează și Ovidiu, este semnificativ mai bun față de ce tot ce am văzut în universul ăsta - chiar dacă mie personal mi se pare că s-a vrut mai mult film de lung metraj decât episod de serial.

Mie mi-a plăcut pentru că păstrează toate stereotipurile unui Star Trek de odinioară: cămașă roșie moare, pupitrele de comandă explodează și rănesc doar extra-urile, sfidarea ordinelor e o treabă la ordinea zilei, cei mai importanți oameni de pe navă merg în cele mai periculoase misiuni și actorii au o carismă echivalentă unei conserve cu fasole. Fâs.

Dar ăsta e Star Trek, așa a fost și așa o să fie, sper.

Ce nu mi-a plăcut cu adevărat sunt implicațiile pe care povestea actuală s-ar putea să le aducă pe viitorul serie. Să explic. Povestea cum a fost ea în primele 2 episoade nu are probleme de a câștiga puncte pentru credibilitate în universul Star Trek, dar nu e nimic mai mult decât un scenariu de film de acțiune. Nu e ceva la care să visezi. Nu e o Federație care te face să aspiri pentru un viitor mai bun.

Poate așa o să fie tot serialul sau poate n-au avut cum să includă doza asta de aspirațional în primele episoade deja burdușite de informație, dar pentru mine asta reprezinta Star Trek. Nu explozii. Nu nave. Nu tot felul adversari care mai de care pe măsură. Nu. Star Trek este o idee. O utopie pentru un viitor mai bun, iar asta nu am văzut în primele 2 episoade.

E posibil să mă înșel, dar asta voi afla în episoadele următoare. Momentan i-aș da un 7/10.

Comentarii

  1. Până acum mi se pare decent, deși, după cum ai menționat, in primele două episoade parcă au comprimat prea multă informație. În loc să fie suc natural de fructe, bogat in vitamine, a ieșit un Supradyn cu de toate.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Populare în ultima săptămână

Ultimele vestigii ale civilizației noastre or să fie mașinile de la Charm Studio

50 de ani de acum înainte când or să vină niște hamsteri din ăștia verzi care vor să facă primul contact și vor descoperi cu surprindere că am reușit să ne ducem dracului cu toții, ce credeți că o să mai stea în picioare pe planeta asta? Exact! Mașinile de la studiourile de videochat.

Parcate în aceleași loc de vreo doi ani, ele sunt mărturie a impotenței noastre colective sau mai bine spus a primăriei sau cine naiba e responsabil cu ridicarea mașinilor abandonate pe trotuar. Este imposibil să nu poți face nimic în acest sens tu oraș de reședință pentru Catredală!

Dar nu despre asta doream să scriu, am un challenge pe a fi sau a nu fi lepră pe care cumva aș vrea să îl câștig, ci despre stilul glam de videochatistă.

Dacă te-ai uitat la o reclamă la videochat, le-ai văzut pe toate. Căprioara e puțin falită și abătută până când se hotărăște că vrea să devină colegă cu niște fete de o frumusețe îndoielnică chiar și după niște standarde 144p. Ăla e declic-ul care practic îi schimbă viața …

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

Dă-i peste bot cu video-ul ăsta când mai zice "pe vremea mea..."

Cazurile extreme de pe vremea mea le vezi anual prin jurul zilei mele de naștere când aproape-centenarii de peste tot îl plâng pe Împușcatul pentru că "era rău, dar măcar aveai serviciu și casă asigurată', dar alea mai ușoare le vezi ori de câte ori se vorbește de generația asta nouă care vine din urmă: gen z.

Multe reproșuri referitoare la cum ăștia tineri fac lucrurile diferit față de cum le-am făcut noi sunt destul de pertinente și relevante contextului actual de îți-măsor-valoarea-în-like-uri-și-subscriberi, dar sunt destule cazuri de gratuități specifice generation gap-ului.

Eu când eram mic mă jucam pe stradă și stăteam afară toată ziua. Țevi cu cornete, bărcuțe în băltoacele interminabile, bombe cu carbid și alte nebunii din astea! Dar uit că pe vremea aia trecea o mașină la 20 de minute pe stradă sau de câte ori a fost pupată cine știe ce icoană de nu mi-am pierdut vederea printre toate bombele în țevi de PVC date.

Ca să nu mai cad în capcana asta sau ca să îmi fie ma…