Treceți la conținutul principal

Nembeer Draculina - bere artizanală făcută în Sibiu

Nembeer Draculina - bere artizanală făcută în Sibiu

Cu scuzele de rigoare, trebuie să precizez că review-ul ăsta șade în draft de ceva vreme pentru că trăiam cu senzația că Nembeer Draculina e o bere cu istorie pe piață. De fapt doar memoria îmi juca feste și asocia numele cu faimoasa revistă pentru adulți de la începutul anilor 90.

Peste berea asta roșiatică am dat total întâmplător la o terasă din Sibiu unde tipa care mă servea m-a întrebat dacă n-aș vrea să încerc o bere locală. Probabil și-a dat seama că sunt fin cunoscător având în vedere că eram singurul la ora 11:30 care comanda o bere, așa că am întrebat-o ce recomandă. Mi-a zis fără să zăbovească: Draculina.

Nembeer Draculina este o bere de tip Saison, pentru cei care își știu tipurile de belgine, adică un tip de bere care până acum mai mult sau mai puțin timp se făcea la țară-fermă de către niște țărani mai curioși din fire. Ei cultivau. Ei amestecau. Ei consumau. Cu alte cuvinte este un tip de bere fără prea multe pretenții și rigori.
Seducătoarea Draculina te păcălește ușor. Când ajungi să o guști, e ca mâța blândă. Deși e dulce, e foarte puternică. Imaginează-ți o roșcată focoasă, provocatoare și plăcută la vedere.  Da… într-adevăr e ispititoare. 
Descrierea de mai sus e de pe site-ul oficial și e puțin mai darnică cu berea decât aș fi eu. Recunosc că este ispititoare, dar îi cam lipsește focosul ăla din roșcata de care aminteau. Este o bere cuminte și bună pentru o zi călduroasă, la draft cred că ar fi și mai răvășitoare, dar nu o să îți clatine lumea din temelii - lucru la care mă gândesc automat când citesc focoasă.

Spuma este deasă și persistă destul de mult timp după ce a fost turnată, culoarea este prietenă cu asfințitul, iar berea slab acidulată cu un gust cuminte și răcoritor este unul care trage la un platou cu brânzeturi sau ceva ce și-a petrecut toată viața înotând. E o bere de masă destul de bună.

Nu mai țin minte cât am dat pe ea, probabil 12-15 lei, pentru că și ea se învârte cam tot în aceeași zonă de preț ca toate celelalte beri artizanale făcute la noi, dar n-am simțit că e un preț incorect. Până când să ajungă berile artizanale la nivelul ăla de popularitate încât să scadă sub 10 lei mai e mult.

Acestea fiind zise, acum când veți avea drum prin Sibiu o să știți că au și bere locală artizanală.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Populare pe blog în ultima săptămână

The Irishman: hai un opt din zece

Cuprins de o neașteptată mândrie națională, aseară m-am uitat la "The Irishman". Mai mult forțat pentru că m-am convins că nu sunt în target după ce am citit vreo câteva review-uri. Cu toate astea am cedat într-un moment temporar de slăbiciune. Patru ore jumătate mai târziu eram la fel de entuziasmat de film ca în momentul în care am apăsat play.

De ce?

Pentru că subiectul filmului nu e ceva ce m-a pasionat vreodată. Am văzut și eu ca tot omul seria The Godfather și ceva Sopranos, ba chiar am și jucat niște Mafia la viața mea, dar nu pot spune că am făcut vreo pasiune pe subiectul ăsta.

Poate și din cauza aceasta mi se pare că filmul a fost mai încet decât ar fi trebuit să fie sau mai bine spus că a durat semnificativ mai mult decât poate era necesar. Raportat la un film de cinematograf. Și asta mi se pare că toată lumea greșește prin review-uri: îl compară cu ceva ce ar vedea la cinema.

The Irishman mi s-a părut că a fost de la început gândit pentru Netflix. Pentru văzut ac…

Prăjeală românească

Am citit (link) despre producțiile record de ulei alimentar reciclat în supermarketurile Auchan și m-am crucit. Cred că s-au crucit și ei

10 000 litri de ulei alimentar colectat pentru reciclare în toate cele 33 de magazine. Prag pe care sperau să îl depășească la sfârșitul lui 2020!!!

De fapt le-a luat doar 5 săptămâni să treacă de 10k după ce au extins programul în toată țara și au avut o campanie care oferea produse pentru fiecare 0.5 litri de ulei adus pentru reciclat.

Vă dați seama câte șnițele cu cartofi prăjiți și-au dat viața pentru a atinge performanța asta?

Eu cred că mă chinui de 2-3 ani să umplu un borcan de 750 ml cu ulei alimentar și nu prea îmi iese treaba. Am ajuns la performanța de mi-a și expirat o sticlă de ulei de floarea soarelui după o chinuitoare vacanță prezidențială de vreo doi ani.

În rest, să trăiască tigăile anti-aderente cumpărate la Black Friday-uri. Două-trei-picături de ulei și mi-am făcut treaba. Când am chef să o ard arogant scot grill-ul electric ș…