Treceți la conținutul principal

Căsătoria = un bărbat + o femeie fără copil

Știu că alt subiect e mai hot zilele astea, dar ăla e deja supra-dezbătut de bula mea fără vreo concluzie maiestoasă referitor la cum ar trebui procedat pentru a transmite un mesaj. Pentru că în esență despre asta e vorba, nu despre a câștiga sau a pierde, așa că nu voi dezbate momentan subiectul ăsta.

M-am uitat luni seara la Gospodar Fără Pereche când fermierii noștri și-au întâlnit pretendentele, urmând ca apoi să treacă printr-un speed dating de 2 minute pentru a se convinge că au cele necesare pentru a le deveni neveste.

Spre surprinderea mea, factorul decizional al ediției din acest an a fost dacă au sau nu copil. În episodul de luni mai toate care aveau s-au întors acasă. Zic surprinzător pentru că în ediția trecută, atunci când mamele erau cele care luau deciziile de eliminare, principalul lucru care trimitea fetele acasă era dacă știu sau nu să facă de mâncare. Puișorul lor trebuia să mănânce bine.

Cum ziceam, la ediția asta lucrurile au prezentat o față mai meschină a societății în care trăim. Mamele singure n-au prezentat interes pentru fermierii noștri pentru că deși toți își doreau copii, niciunul nu era dispus să îl crească pe al altuia. Concluzia asta e cea pe care am tras-o eu pentru că niciunul dintre ei nu a verbalizat exact motivul pentru care nu doreau o mamă singură în concurs.

Vă dați seama ce perspective poate avea o mamă prinsă într-o relație abuzivă în România anului 2018? Dacă divorțează are șanse să o aștepte o viață singură, dacă rămâne o așteaptă cu siguranță o viață singură. Pentru majoritatea e o situație fără șanse de câștig.

Gândiți-vă puțin și la asta.

Comentarii

  1. Daca ar fi lesbiana ar avea sanse mai mari de castig

    RăspundețiȘtergere
  2. Păi cam are logică. Știu, lăsând empatie și ”omenește”la oparte, la nivel economic/evolutiv are sens. În primul rând, mama aia e singură pentru că a eșuat în a evalua corect bărbatul căruia să îi multiplice genele mai departe (și pentru persoanele care sigur o să sară în sus că ”a greși e omenește”, și a plăti pentru greșeli e tot omenește. Dacă te-a maltratat înainte de copil, o să te maltrateze 2x după copil). Apoi, economic vorbind, un copil e o investiție, necesită resurse pentru creștere. Numai că investițiile se fac în sensul obținerii de profit (în cazul de față profitul reprezentând o persoană mai bună decât suma părinților, dpdv. genetic sau comportamental). Numai că nu știi în ce investești când iei copilul altuia. Deja ai semne de întrebare în privința capacităților mamei, că a dat greș odată, dacă și tatăl era genetic dubios, nu știi dacă investiția ta va aduce ceva sau doar va consuma inutil resurse. Când e al tău, accepți mai ușor loteria prin autoconvingerea că tu ești miezul, deci al tău va fi sigur inginer la NASA.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări Populare

10 lucruri pe care să le faci atunci când aplici la un job la care nu vrei să ajungi la interviu

Internetul e plin de oameni care te vor învăța ce trebuie să faci pentru a aplica pentru jobul visurilor tale, dar nimeni nu acoperă partea ailaltă. Partea aia când ai chef să te lamentezi puțin pe Internet că angajatorii sunt toți o apă și un pământ și mai bine te faci influencer de succes pentru că ai aplicat la zeci de job-uri și nici măcar unul nu te-a chemat la interviu.

E și asta o artă și din păcate este una destul de exclusivistă, dar stați fără griji că fac eu puțină lumină cu aceste sfaturi practice.

Pentru a maximiza șansele să fii ignorat, evită să parcurgi orice ghid de cum ar trebui să te prezinți pentru job-ul pe care ți-l dorești. De fapt aș sugera să trimiți CV-ul doar către job-ul care n-au nimic în comun cu parcursul tău profesional sau educațional de până acum. Cu cât mai diferite, cu atât mai bine. Arde-o cool cu angajatorul. Trântește-i un sunt leneș și foarte eficient, de asta nu trimit CV sau orice altceva. Hai să ne cunoaștem într-un email. Bagă-l în pitch. Tri…

Și ce faci cu ăla care trișează în jocuri?

Dacă te joci suficient de multe jocuri online este inevitabil să nu dai peste unul care trișează. Și trișează atât de evident încât te întrebi cum de nu îi este jenă să facă asta. Sau mai bine spus, te întrebi ce plăcere mai obține din jocul respectiv știind că toate headshot-urile și kill-urile pe care le face sunt de fapt făcute de un progrămel.

Niciodată nu i-am înțeles pe astfel de oameni și ori de câte ori m-am izbit de ei prin jocuri am ales să le ignor rezultatele și să nu ne le dau satisfacția să mă enerveze. M-ai omorât de 10 ori din partea cealaltă a hărții și faci mișto de mine, foarte bine. Îți spun că ești mai bun. Vorbe goale pentru că amândoi știm că progrămelul respectiv e mai bun și asta nu gâdilă trișorul la orgoliu.

Treaba asta merge în toate cazurile. Cât timp nu îi faci jocul, îi pierzi timpul de pomană. Nu reacționezi cum își dorește, nu obține niciun fel de plăcere, așa că renunță și iese de pe server pentru a căuta altă victimă. Doar așa poți să câștigi cu un

Notițe după Digitalium 2018

N-am mai fost de mult la o conferință doar cu vorbitori străini așa că vineri la Digitalium m-am pus pe luat notițe la ce se prezenta pe scenă. Accentul a fost mai mult pe pragmatism și rețete de succes decât pe emoție și inspirație. Din cauza asta și notițele sunt un mix de banalități amestecate cu sfaturi bune stropite cu niște cifre ce ar arăta bine într-o prezentare.

De fapt ăsta e și principalul motiv pentru care mai merg ocazional la astfel de conferințe: îmi face treaba mai ușoară în a convinge clienții că ceea ce zic e corect. Poate suna stupid, dar în industria asta de social media o poza a unui slide de la o conferință te poate ajuta enorm. Dar m-am scuzat destul așa că hai să trecem prin notițele luate.

Facebook:

Messenger is the new customers service. Majoritatea conținutului postat de brand-uri este extrem de plictisitor atât ca mesaj cât și ca realizare creativăConținutul realizat ar trebui să răspundă pozitiv la una din următoarele întrebări: Does it makes me smile? Does…