Treceți la conținutul principal

Reciclatul e pentru fraieri

Reciclatul e pentru fraieri

Au trecut mai bine 3 ani de când mi-am propus să reciclez tot ce se poate recicla. Trei ani de reciclare selectivă și mers aproape lunar la pubele din cartier. Ani în care mi-am dat seama că trebuie să fii destul de fraier să faci asta în Sectorul 4 al Capitalei.

Pe la început aveam pubelele peste bulevard la vreo 450 de metri de bloc. După vreo trei-patru luni au dispărut și au apărut altele la vreo 600 de metri, tot pe partea ailaltă a bulevardului. Nicio problemă, am gamba frumoasă și pot să car sacul lui Moș Crăciun în spate. E mai greu cu sticlele de bere, dar fiecare viciu se plătește cumva.

Nu trece un an, iar REBU pierde contractul de curățenie în favoarea ADP-ului. Ce înseamnă asta pentru fraierică ăsta cu reciclatul? Păi timp de vreo jumătate de an nu mai există nicio pubelă de reciclare nicăieri în zonă/sector. Vreo două luni n-am avut nici coșuri de gunoi pentru că REBU a plecat ca o nevastă supărată din relația asta cu Sectorul 4, adică cu tot ce a avut și n-a avut.

Au fost 6 luni amuzante.

Umple mașina și mergi în sectorul vecin unde încă se mai găseau pubele de reciclare. Cu ce povești bune s-a dus acasă paznicul de la minister despre doi proști care veneau cu regularitate cu un Matiz burdușit de plastice, sticle și hârtie să le recicleze, cred că doar el și prietenii lui de Neumarkt știu.

Dar a trecut perioada aia și a venit soarele și pe strada mea. Mă rog, nu chiar pe stradă, tot la 600 de metri mai încolo, dar măcar nu mai trebuia să merg cu mașina. După ce am avut liniște vreo câteva luni, dispărură iar pubelele acestea mistice.

Poate au fost în vacanță pentru că o lună mai târziu erau la fix 10 metri de fostul loc. Asta se întâmpla cândva prin toamna trecută dacă mai ține minte, iar preț de câteva luni am fost mulțumit să îmi bat numărul mediu de pași din weekend cu sacii în spinare ca un veritabil nu-știu-sigur-dacă-e boschetar-sau-hipster type of guy.

Dar ce credeți că s-a întâmplat acum 2 luni? Na belea că iar au făcut pași. A trebuit să iau cartierul la picior într-o dimineață să le găsesc noua poziție strategică. Cam 100 de metri mai încolo, în intersecția dintre bulevarde.

M-am bucurat mult în ziua aia încât imediat ce am ajuns acasă am dus prima tranșă de saci la reciclat, cei cu plastice. Apoi cei cu sticlă. Mândru de ispravă, mă întorc 10 minute mai târziu cu sacii cu hârtie.

Băi! ca în comediile alea proaste, pubela de hârtie nu mai era.

O găsesc 50 de metri mai încolo la cineva care mătura strada și arunca niște teancuri de hârtii. Tragem amândoi de tomberon și îl ducem lângă celelalte și mă apuc să îmi descarc agonisirea ultimilor săptămâni în materie de hârtie. Cad pe jos niște foi, pubela deja era în mișcare spre alt loc unde domnul avea nevoie de ea. Alerg pe lângă să le arunc. "Lasă-le băiete" îmi zice, de parcă nu tot el ar fi trebuit să le ridice de pe jos mai încolo.

Săptămâna trecută mă plimbam prin cartier și am descoperit niște pubele noi de reciclat mai aproape de prima locație unde mergeam acum 3 ani. Foarte bine, sunt mai aproape de casă și n-am de ce să mă plâng. Sunt doar curios cât or să reziste acolo până când vom începe un nou nivel în jocul "Știi unde ți-am mutat pubela?", jocul favorit al fraierilor care se încăpățânează să recicleze în Sectorul 4.

7 locații în 3 ani.

Spuneți-mi voi că nu trebuie să fii puțin fraierică să nu îți dai seama că ăștia te trollează și n-au chef de reciclatul tău. Noroc că sunt odihnit și în lipsă de subiecte pe blog.

Comentarii

  1. Iti propun sa incerci sa urmaresti o data ridicarea acelor pubele. Sa-mi zici dupa aia daca mai depui efortul logistic si mental de a sorta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Se sortează manual la stația de reciclare. Și chiar dacă nu s-ar face asta tot aș continua pentru că schimbarea începe cu mine.

      Ștergere
  2. Mai tare ca asta e centrul de colectare de la Obor care e inchis in weekend. In rest si la mine in zona s-au mutat de vreo doua ori pubele. In ultimul timp a aparut un anunt la avizier ca deseurile pentru colectare pot fi lasate la ghena si se ocupa femeia de serviciu. De disparut dispar, dar nu as putea spune daca chiar sunt colectate sau pur si simplu sunt aruncate in ghena.

    RăspundețiȘtergere
  3. Salut Bogdan. Asa este; schimbarea incepe cu noi. Cine zice ca "lasa ca oricum le amesteca" abereaza si nu inteleg principiul.
    Eu locuiesc la Piata Progresul unde langa parculet locuiau 3 pubele mari si grase. Dupa faza cu REBU au disparut si disparute au ramas. Te rog sa-mi spui si mie daca stii pubele prin zona mea. De atunci nu am mai reciclat si ma simt cam prost ca acum tu spui ca de fapt sunt pubele in S4 si eu habar nu aveam. Mersi mult!

    RăspundețiȘtergere
  4. Mi se pare aiurea ca in Bucuresti, capitala europeana, sa se recicleze mai putin decât in provincie. Am fost in Iasi, Piatra Neamt si Brasov unde fiecare pubela de gunoi are si spatii speciale pentru hârtie si plastic.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Populare în ultima săptămână

Cele 10 lucruri care îți vor distruge restaurantul

Pe la începutul anului s-a deschis pe lângă mine un loc care avea potențial să devină destinația favorită de ieșit la bere pe vreme rea sau friguroasă. Începuseră bine și cred că nu era săptămână în care să merg pe acolo de cel puțin două ori.

Lucrurile au mers așa o perioadă și păreau că vor rezista primului an în probabil cea mai saturată zona de going out a Bucureștiului. Asta până când n-a mai mers. Nu s-au curățat, dar am fost acum vreo două zile p-acolo și cam bătea vântul. Aveau doar două mese ocupate din 25 cât cred că are pe două etaje. 
Și probabil că patronul nu înțelege cum a ajuns în situația asta în nici măcar jumătate de an de la lansare așa că m-am gândit să îl ajut cu niște răspunsuri. Nu exact despre pub-ul lui restaurant, dar prin listă probabil că va regăsi câteva greșeli pe care le-a făcut și el.

1. Muzica care este mult prea tare. Ăsta e un blestem al nostru ca specie pentru că nu reușim să înțelegem că omul nu prea are chef de țipat peste masă atunci când mănân…

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

În marketing există prezumția de nevinovăție?

Adică dacă eu am impresia că tu ai făcut ceva ilegal pentru a îți promova afacerea, dar este destul de improbabil ca cineva să poată demonstra asta, pot să te consider din prima vinovat sau chiar trebuie dovezi palpabile? Vorba aia, nu se apucă nimeni să îți facă campanie de awareness pentru că te urăște.

Asta e dilema mea de azi și am un exemplu concret cunoscut bucureștenilor.

Pe de-o parte Capitala s-a umplut în ultimele două luni de graffiti-uri cu "I ❤️ Buchetino", pe de alta florăria de luxBuchetino zice că nu are nicio legătură sau că ești cont fals vechi de 10 ani dacă le zici ceva de presupusul vandalism.

Chit că are sediul la nici 350 de metri de graffiti-ul de pe Biblioteca Națională a României și că e singurul brand cu numele asta din țară. Chit că formularea asta a mai folosit-o anul trecut magazinul din Londra sau tatăl antreprenoarei acum vreo două zile. N-au fost ei.

Și chiar dacă există o urmă de îndoială, n-ai cum să fii sigur fără dovezi.

Acum între noi f…