Empatie

Era o vorbă care spunea că îți dai seama de caracterul unui om după modul în care se comportă cu cei de sub el (servitori, chelneri etc.). Dacă e mârlan cu ei, e mârlan cu toată lumea. Doar că nu își permite să o arate în mod normal așa că în fața superiorilor este mielușel. Și, deși nu i-am acordat prea multă importanță în trecut zicalei ăsteia, cumva a rămas cu mine în toți acești ani. 

În vremurile astea de pandemie, când e mai greu să vezi oameni dorind să umilească chelneri, unitatea de măsură a caracterului unui om este empatia digitală. 

EMPATÍE s.f. (Fil.) Formă de cunoaștere a altuia, în special a eului social sau a ceva, apropiată de intuiție; interpretare a eului altora după propriul nostru eu. ♦ Transpunerea noastră simpatetică în obiectele exterioare. V. intropatie. [< fr. empathie].

Empatia față de ceilalți prinși în fix aceeași situație ca și tine, dar care n-au fost atât de norocoși/muncitori/șmecheri ca tine încât să se lăfăie într-o izolare la conac, casă de vacanță sau o vila ce rivalizează o mică pensiune. Oameni prinși în puțini metri pătrați în fața cărora vrei neapărat să te lauzi că uite ce bine o duci tu. 

Dacă te uiți pe orice post TV care nu pompează obsesiv numere de infectați și decedați, tot ce îți mai rămâne e să uiți depresiv la izolarea grea a fel de fel de vedete și vedetuțe autohtone. În India la reședința de vară, pe malul mării în nu știu ce insulă sau în casa cu teren de fotbal și tenis. Toți o duc greu. Pentru că e foarte greu să pierzi contactul cu ceilalți oameni când gâfâi puțin mergând dintr-o parte într-alta a casei.

Nici unul nu își pune problema că majoritatea fanilor lor suferă în 40 spre 70 de metri pătrați. Cu ferestre ce dau către blocuri gri posomorâte. În una-două camere pe care le împart în 2-3-4-5 oameni. Nu e problema lor, pentru că nu despre acești oameni e reportajul. E despre ei și cât de greu le este lor. 

Puțini recunosc că au o situație privilegiată și că se putea mai rău. Puțini fac altceva în afară de entertainment superficial pentru a își ajuta comunitatea să depășească cu bine momentul acestea. Nu e problema lor și nu îi interesează. Pentru că nu e o relație bilaterală. Nu. Fraierii ăștia de fani sunt buni doar pentru a le cumpăra biletele la concerte și pentru a da like. Nu îi interesează cu adevărat suferința lor. Nu pot să facă bani din suferința lor. 

Și la fel fac și influencerii de carton ai digitalului. Ăia mai norocoși și mai privelegiați de soartă.

Ăia care au cu ce să se laude și ce să arate. 

Pentru că zona de glam s-a dus masiv în cap de când singurele lucruri cu care te poți lăuda sunt cele de acasă.

O casă mult prea mică. Mult prea diferită față de imaginea pe care ai proiectat-o în online. O casă pe care până acum vreo două-trei săptămâni nu conștientizai că o urăști pentru că oricum nu prea petreceai timp prea mult în ea. O casă în care probabil mai trebuie să petreci câteva săptămâni bune. 

Săptămâni în care nu prea ai ce să arăți fanilor. Fani pe care și tu i-ai bombarda cu lux și opulență dacă ai avea ocazia. 

Empatie prieteni. Ăsta e cuvântul magic al acestei pandemii. Ăsta e unitatea de măsură a oamenilor buni în aceste zile. 

Mai ușor cu lauda și #câtdebineîmiemie pe digital.

Comentarii

Postări populare în ultima lună

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

In 8 luni de rulat tigari am economisit ...