nihasa [🐰] ro

Pipera glorioasă într-o zi de Valentine's Day din 2018 Ploua de vreo 7 ore când am ieșit în dimineața asta cu câinele pe afară. Așa și? În București plouă în medie cam 108 zile pe an. Ziua de azi nu are nimic special față de celelalte. Chiar că. Și cu toate astea, te uiți la fețele oamenilor și îți dai seama cât de supărați sunt de această banalitate. Ai zice că cei mai supărați sunt ăia care nu s-au uitat pe geam când au plecat de dimineață și s-au îmbrăcat total prost pentru cei câțiva mulți stropi de afară. Dârdâie vizibil, fac pasul mare, dar nu sunt ei cei mai supărați. Nici cei care s-au înarmat cu umbrele ieftine care twerkuiesc în vânt. De ce să investești în ceva ca lumea când plouă doar 108 zile pe an? Mai bine te cerți cu ea, o abandonez și faci și tu pasul mare pentru a ajunge într-un loc ferit de vânt și apă. Nu, nici ei nu sunt cei mai supărați. Dacă vă vine să credeți, cei mai necăjiți pe vremea de afară sunt ăia care stau într-un fel de fotoliu, feriți de ploaie și...

Cel mai trist lucru pe care îl văd la o noi ca națiune bombardată de fiecare sărbătoare cu catralioane de reclame la pastile pentru digestie e că nu știm să respectăm mâncarea. Nu excesul. Nu pofta nesfârșită. Astea e și asta suntem, dar respectul pentru mâncare e o chestie care se crește.    Inițial postarea asta trebuia să fie despre altceva. Despre mâncare aruncată pe jos și cum ne-am întors la vechile moravuri îndată de ce n-a trebuit să mai purtăm masca. Finuț. Arogant. Moralizator. Dar până acasă m-am calmat și am mai rumegat puțin problema.   Aici nu e vorba despre maniere sau bun simt, e vorba de respect. În special de respectul pe care îl avem pentru ceea ce mâncăm și respectul pentru noi când vine vorba de halit.  Ne lipsește demnitatea de a trata mâncatul ca un lucru mai mult decât necesar, deși la nivel declarativ suntem numai pe mătănii când vine vorba de mititei, burgărași și BBQ-uri. Veșnici bipolari. Iubim mâncarea, dar ne lipsește curiozitatea î...

Din păcate acesta este adevărul. Când ai acces la atât de multă informație disponibilă oricând și oriunde la o simplă căutare non-cretină pe Google, este dificil să arunci întreaga vina pe cei care fac fake news-uri și manipulări. Mai ales în cazurile autohtone când acestea sunt destul evidente și în cele mai multe cazuri au în spate un scenariu tembel de zici că a fost scris de Giani-6-clase din orașul Însurăței .  Despre care la o simplă căutare pe Wikipedia am aflat că își trage numele de la o lege a însurățeilor  dată în 1878. Și care a deveni oraș în '89 și care are același primar șofer de Dacie (2008) de la PSD de vreo 16 ani.  Atât simplu a fost să aflu această informație inutilă pentru viitorul meu, dar perfect adevărată. Am plecat de la o căutare, am dat vreo 2 click-uri și am citit vreo 3 minute. Am băgat la cap, am concluzionat și am trecut mai departe.  De asta zic că devoratorii de fake news-uri și manipulații fără de cap își doresc de fapt lucrul ăsta. ...

Dacă ai boicotat un brand și nu te-ai lăudat cu asta pe social media, oare chiar ai boicotat brandul respectiv?  Pentru că de fapt la asta se reduce vote with your wallet:  cu banii tăi poți să răsplătești sau să pedepsești brand-urile care sunt și au fost ok sau nu în stare de urgență/alertă. În plus, eu personal aș merge puțin mai departe și aș extinde asta și la baruri/terase/restaurante/servicii tip share economy.  A fost nu știu ce terasă din Herăstrău care a făcut party în prima noapte după relaxare și și-a băgat picioarele în efortul meu al familiei mele de a sta cuminței acasă? Nici o problemă, nici nu voi mai călca pe acolo vreodată. La fel și cu terasele din Vama Veche ce n-au putut să și-o țină în pantaloni weekend-ul trecut. Bun. Punem pe lista de boicot.  Listă ce ar trebui să trăiască, să crească, să scadă, să evolueze. Pentru că nu e nimic personal în a merge pe căi diferite și de asta nici nu văd de ce aș face prea mare circ pe subiect. Este ok să nu ...

Era o vorbă care spunea că îți dai seama de caracterul unui om după modul în care se comportă cu cei de sub el (servitori, chelneri etc.). Dacă e mârlan cu ei, e mârlan cu toată lumea. Doar că nu își permite să o arate în mod normal așa că în fața superiorilor este mielușel. Și, deși nu i-am acordat prea multă importanță în trecut zicalei ăsteia, cumva a rămas cu mine în toți acești ani.  În vremurile astea de pandemie, când e mai greu să vezi oameni dorind să umilească chelneri, unitatea de măsură a caracterului unui om este empatia digitală.  EMPATÍE   s.f.  ( Fil. ) Formă de cunoaștere a altuia, în special a eului social sau a ceva, apropiată de intuiție; interpretare a eului altora după propriul nostru eu. ♦ Transpunerea noastră simpatetică în obiectele exterioare. V.  intropatie.  [< fr.  empathie ]. Empatia față de ceilalți prinși în fix aceeași situație ca și tine, dar care n-au fost atât de norocoși/muncitori/șmecheri ca tine încât să se lăf...

Dacă este un lucru pe care nu l-am înțeles niciodată, atunci acela e de ce tot timpul Noua Ordine Mondială are un interes direct în a îi influența viața pensionarului Marin Georgescu din Galați. M-am uitat prin Facebook-ului lui și n-am văzut nimic special. Tradiționala masă în familie de sărbători. O poză random cu ceva monument vizitat. Un share la un concurs de condimente unde marele premiu e o mașină de făcut pâine. Un selfie vizibil strâmb și cel mai probabil făcut din greșeală sau după vreo două păhărele. Poate chiar ambele variante. În toată esența sa, un om simplu. Ce treabă au netrebnicii ăia cu el? Și mai ales, cât de amatori să fie și ăia dacă nea' Georgescu i-a dibuit cu atât de multă ușurință? Nu îmi este foarte clar, mai ales acum ca s-au sincronizat nu știu ce vibrații și ăștia au pornit hologramele cinci G, dar oare omul nostru ce face activ pentru a se bate cu Noua Ordine? Pentru că nu poți să dai share și tu să nu faci nimic în casă, pe lângă curte, prin ...

Știți care e cel mai surprinzător lucru la știrea că 10 edituri dau în judecată Bookster pentru cum funcționează modelul lor de business? Că le-a luat 7 ani să facă asta. Șapte ani în care toată lumea credea că au o căsnicie fericită și că fiecare e mulțumit cu partea lui pe care o primește de la cele aproape 1000 de companii înrolate în sistem.  Surpriză!  Erau probleme în paradis, dar nu atât de mari încât a doua zi să se strângă toate editurile la o șuetă. Și au tăcut și au tot încasat bătaie fără să se clintească. Nimeni de la nicio editură nu și-a zis: „Hai să ne facem Bookster-ul nostru!”. Nimeni nu s-a gândit la motivele pentru care Bookster prinde la corporatiști și cum ar putea să satisfacă această nevoie. Au stat cuminți și n-au schimbat nimic, iar rezultatul îl vedem acum după câțiva ani. Să nu mă înțelegeți greșit, nu zic că ceea ce face Bookster este corect/moral pentru autori & edituri, dar îi apreciez pentru cum au exploatat această oportuni...

Din ce în ce mai des mi se întâmplă să deschid socialul personal, să dau vreo două trei scrolluri, să înghit în sec și să îl închid. Aceleași 5 întrebări fără răspuns îmi vin în minte și prefer să nu mă bag în dileme existențiale dacă nu este neapărat necesar. Așa că mai bine îmi pierd timpul liber în alt mod, adică cu jocuri pe calculator. Măcar acolo lucrurile sunt destul de liniare și fiecare "victorie" sau "înfrângere" e cumva meritată și ușor de atribuit. Am pus în ghilimele pentru că majoritatea jocurilor mele sunt de tip sandbox așa că nu am niște obiective clar definite de la început. Pentru curioși și pentru posteritate, acestea sunt cele 5 dileme care se mulează aproape perfect pe 90% din ceea ce văd pe social. Și desigur că persoanele de față se exclud, #evident. Dumnezeule, cât timp liber ai la dispoziție să te cerți pe prostia asta? E ceva în neregulă cu mine că nu mă interesează să fiu purtătorul dreptății și moralității absolute pe Internet? ...

Cred că cea mai mare performanță a anului, cel puțin din punctul meu de vedere, a fost că nu m-am apucat să cert pe Internet un copil de 16 ani. Pe bune! Anul ăsta a fost atât de tâmpit încât calitatea anului cred că a fost să te întrebi dacă un idiot ar posta sau nu asta pe pagina lui înainte să apeși publish. Probabil că din cauza asta am și postat atât de puțin pe tot ce înseamnă social media anul ăsta. De multe ori singurele opțiuni păreau să fie cursa fără obstacole și griji a like-uri sau maratonul hate-ului. Cum amândouă mă oboseau, am preferat să privesc cu pasivitate cum dramele au venit și au plecat la fel de repede. Dacă stau puțin să rumeg puțin, cred că de fapt calitatea anului a fost să ai timpul necesar pentru a depune aceste eforturi colosale online de a demonstra unor necunoscuți că ai dreptate. Toată lumea are acum dreptate. Sau dacă nu are dreptate, măcar are o scuză suficient de spectaculoasă încât să se ierte faptul că de data asta n-a avut dreptate. Ca să fi...

Am citit ( link ) despre producțiile record de ulei alimentar reciclat în supermarketurile Auchan și m-am crucit. Cred că s-au crucit și ei 10 000 litri de ulei alimentar colectat pentru reciclare în toate cele 33 de magazine. Prag pe care sperau să îl depășească la sfârșitul lui 2020!!! De fapt le-a luat doar 5 săptămâni să treacă de 10k după ce au extins programul în toată țara și au avut o campanie care oferea produse pentru fiecare 0.5 litri de ulei adus pentru reciclat. Vă dați seama câte șnițele cu cartofi prăjiți și-au dat viața pentru a atinge performanța asta? Eu cred că mă chinui de 2-3 ani să umplu un borcan de 750 ml cu ulei alimentar și nu prea îmi iese treaba. Am ajuns la performanța de mi-a și expirat o sticlă de ulei de floarea soarelui după o chinuitoare vacanță prezidențială de vreo doi ani. În rest, să trăiască tigăile anti-aderente cumpărate la Black Friday-uri. Două-trei-picături de ulei și mi-am făcut treaba. Când am chef să o ard arogant scot grill-ul e...

Pentru că tot am trecut acum vreo lună jumătate prin chinurile unei schimbări de calorifere, mi-am zis că e momentul să fac un upgrade pe zona de confort cu niște robineți termostatați. Ăsta a fost sfatul pe care l-am primit de la toată lumea, după cel să nu schimb caloriferele de fontă. Pentru că astea noi nu încălzesc la fel de bine și nu păstrează căldura la fel de mult timp. Singurul care mi-a zis că nu or să fie probleme a fost meșterul. „Dacă le dimensionezi puterea corect nu o să ai probleme” Zis și făcut. Am aplicat formula de mai jos și am cumpărat în concordanță. Până acum sunt mulțumit de rezultate și în casă e mai cald ca niciodată. Dar odată cu controlul ăsta sporit al temperaturii a venit involuntar următoarea problemă: care e temperatura ideală pe care ar trebui să am în casă? Ochiometric am zis că e 24 de grade și am setat toți robineții în concordanță, iar acum temperatura prin zona unde are acces câinele (dormitor-hol-sufragerie) e undeva între 24 și 25...

Precum anotimpul rece care surprinde în fiecare an autoritățile, așa ne surprind și pe noi de aproape fiecare dată rezultatele alegerilor. Și motivele sunt variate, dar nu m-aș feri să fiu primul care arată cu degetul spre social media. Spre bulă! Nici măcar nu e vreo manipulare voită, dar cu toate astea se întâmplă nevoia asta continuă a acționarilor de a crește de la semestru la semestru. Iar ecuația e simplă pentru rețele sociale: timp și internet points primesc lucrurile care îți plac așa că e oarecum logic să îți arătăm cu precădere lucrurile astea. Iar altceva nici nu știm ce să îți arătăm! între noi fie vorba. Cum s-ar zice în Vaslui, e de fapt vina ta ca victimă. Dar acum între noi fie vorba, e suficient să te uiți puțin prin jur pentru a realiza că majoritatea oamenilor n-ar primi like-ul tău pe Internet. Dacă îți taie calea pe stradă și nu semnalizează, cu cine crezi că va vota? Sau ăla care apasă cu sete butonul de închidere a ușilor imediat ce u...

- Aoleu, e duminica asta? - Da. - Păi deja mi-am plănuit o ieșire din oraș având în vedere vremea frumoasă... - Nu e nicio problemă. Poți vota oriunde în țară. Găsește o scoală și probabil acolo e o secție de votare. - De fapt ieșirea e un city break în afară. - Pentru românii din afara țării perioada de votare e de 3 zile, de vineri până duminică. Ia dă un clic aici: https://votdiaspora.ro/ . N-am fost niciodată prea ancorat în politică, dar nu țin minte vreodată să fii văzut o campanie electorală mai diluată ca până acum. O campanie în care nu s-a întâmplat nimic prin media, nici măcar o dezbatere cu candidații mai de doamne ajută. Tentativa aia de discuție cu cei care au jumătate de procent prin sondaje nu se pune. E ok, țin postul ăsta pe pozitiv chiar dacă toți candidații pare că și-au comandat strategia de campanie de pe aliexpress: unora încă nu le-a venit pachetul, iar alții au comandat ceva ce avea poza și descrierea cu caracter fantezist. În schimb, cel mai mâr...

„Pentru sănătatea voastră mentală faceți cel puțin o dată pe an curățenie în viața digitală” – așa va suna cel mai probabil un mesaj de interes public prin 2030 pe PRO VR. Puțin fantezist, nu? Nu chiar.  La ce națiune de strângători de rahaturi suntem în viața reală, nici nu vreau să mă gândesc câte prostii s-au acumulat în cea digitală. La câte newslettere pe care nu le deschizi niciodată ești abonat pentru că acum 10 ani aveai impresia că ești interesat de subiectul ăla? Cu mailurile necitite joci în liga mică de 2 cifre sau ești în liga mare de 3? Te simt că ești în Champions League cu 4 sau mai multe. Sau câte remindere primești săptămânal pe task-uri care trebuiau completate acum mii de zile? Cam câte din paginile cărora le-ai dat like acum mult timp îți mai sunt de interes azi? YouTube-ul în zona de subscription e jale. În cele mai noi video-uri uploadate de canalele la care ești abonat nu găsești unul la care te-ai uita, dar nici unsubscribe n-ai da. Ăsta e h...

Adică dacă eu am impresia că tu ai făcut ceva ilegal pentru a îți promova afacerea, dar este destul de improbabil ca cineva să poată demonstra asta, pot să te consider din prima vinovat sau chiar trebuie dovezi palpabile? Vorba aia, nu se apucă nimeni să îți facă campanie de awareness pentru că te urăște. Asta e dilema mea de azi și am un exemplu concret cunoscut bucureștenilor. Pe de-o parte Capitala s-a umplut în ultimele două luni de graffiti-uri cu "I ❤️ Buchetino", pe de alta florăria de lux   Buchetino zice că  nu are nicio legătură  sau că ești  cont fals  vechi de 10 ani dacă le zici ceva de presupusul vandalism. Chit că are sediul la nici 350 de metri de graffiti-ul de pe Biblioteca Națională a României și că e singurul brand cu numele asta din țară. Chit că formularea asta a mai folosit-o anul trecut magazinul din Londra  sau tatăl antreprenoarei acum vreo două zile . N-au fost ei. Și chiar dacă există o urmă de îndoială, n-ai cu...

Pe la începutul anului s-a deschis pe lângă mine un loc care avea potențial să devină destinația favorită de ieșit la bere pe vreme rea sau friguroasă. Începuseră bine și cred că nu era săptămână în care să merg pe acolo de cel puțin două ori. Lucrurile au mers așa o perioadă și păreau că vor rezista primului an în probabil cea mai saturată zona de going out a Bucureștiului. Asta până când n-a mai mers. Nu s-au curățat, dar am fost acum vreo două zile p-acolo și cam bătea vântul. Aveau doar două mese ocupate din 25 cât cred că are pe două etaje.  Și probabil că patronul nu înțelege cum a ajuns în situația asta în nici măcar jumătate de an de la lansare așa că m-am gândit să îl ajut cu niște răspunsuri. Nu exact despre pub-ul lui restaurant, dar prin listă probabil că va regăsi câteva greșeli pe care le-a făcut și el. 1. Muzica care este mult prea tare. Ăsta e un blestem al nostru ca specie pentru că nu reușim să înțelegem că omul nu prea are chef de țipat peste masă ...

Cazurile extreme de pe vremea mea  le vezi anual prin jurul zilei mele de naștere când aproape-centenarii de peste tot îl plâng pe Împușcatul pentru că "era rău, dar măcar aveai serviciu și casă asigurată', dar alea mai ușoare le vezi ori de câte ori se vorbește de generația asta nouă care vine din urmă: gen z. Multe reproșuri referitoare la cum ăștia tineri fac lucrurile diferit față de cum le-am făcut noi sunt destul de pertinente și relevante contextului actual de îți-măsor-valoarea-în-like-uri-și-subscriberi, dar sunt destule cazuri de gratuități specifice generation gap-ului. Eu când eram mic mă jucam pe stradă și stăteam afară toată ziua. Țevi cu cornete, bărcuțe în băltoacele interminabile, bombe cu carbid și alte nebunii din astea! Dar uit că pe vremea aia trecea o mașină la 20 de minute pe stradă sau de câte ori a fost pupată cine știe ce icoană de nu mi-am pierdut vederea printre toate bombele în țevi de PVC date. Ca să nu mai cad în capcana asta sau ca să îmi ...

Dacă e un lucru care aproape mi-a făcut capul să explodeze în 2018, atunci cu siguranță e vorba de momentul în care am aflat de  hack-ul Unirii-Tineretului  pentru atunci când serverele Metrorex dau p-afară. Pentru atunci când tot felul de amatori se opresc pe scara rulantă să facă poze pentru social media la aglomerația deja cotidiană. Ei bine, atunci când tu strângi like-uri pe Facebook, veteranii fac uz de hack-ul ăsta și îți râd în nas când nici în al 4-lea metrou spre Pipera n-ai fost în stare să urci. Și tot ce trebuia să faci era atât de simplu: să iei metroul o stație invers, spre Tineretului, ca apoi să te urci în metroul spre Pipera de acolo fără îmbulzeală și nervi. Bum!! Mindfuck total. Hai că vă las câteva clipe să vă reveniți de la aceasta incursiune în afara cubului...