Treceți la conținutul principal

Vineri a murit o cobra pentru binele berii artizanale bavareze

Simtul german al umorului este recunoscut international, doar ei putea sau vina cu o astfel de idee creata "daca lansarea unui vas de croaziera se face cu o sticla de sampanie care isi gaseste sfarsitul, hai sa facem si noi fix invers cu o lansare de bere". Cred ca doar amenajarea defectuoasa a Dambovitei i-a oprit chiar sa faca asta cu o barca, dar au ales the next best thing: o barca de masina de prin anii '80.

Asa ca vineri printr-un depozit din Pantelimon, vreo 30-40 de oameni isi faceau curaj cu niste bere sa ridice barosul de 5 kile. Ne-am tot invartit in jurul ei, am vorbit cu pasiune despre bere artizanala, geopolitica si barfa sociala, si intr-un tarziu ne-am facut curaj.

Ah si ce curaj!


Rezultatul la aproape 2 ore de traspirat si heirupism il vedeti in imaginea de mai jos. Daca nu va impresioneaza, e din cauza ca masina germana de odinioara este masina germana aproape indestructibila care a nascut acest intreg curent post '90 adusa din Germania.


Poate ca unii vor varsa lacrimi pentru aceasta crima, poate unii vor aprecia ideea, dar cred ca este importat sa ne concentram pe motivul acestei reuniuni de setosi cu inclinatii anarhiste: berea artizanala bavareza Lang Brau se gaseste si la noi in supermarket-uri (Mega Image & Emag).

Cu o istorie de peste 160 de ani, cele 5 generatii de Hopf-si au facut o treaba buna in mica lor fabrica de bere. Nu stiu ce i-a convins sa vina si in Romania, dar eu zic bogdaproste. Nu strica sa mai avem inca o bere cu potential in zona de pret 6-7 lei la 0.5 litri.



Glumeti rau baietii astia, e suficient sa citeste etichetele berilor si o sa iti dai seama: "gratiata de la pedeapsa pasteurizarii", "apa, malt din orz, hamei, fara goage si nazbatii" sau "bere blonda de care nu te poti satura toata noaptea si pe care cu siguranta nu o vei regreta nici dimineata de dupa".

PS - Mercedesul 200 D a trebuit sa isi dea duhul ca un artist sa ii ofere o a doua sansa sub forma unei opere de arta hipstaresti. O sa vedeti rezultatul in curand.

Comentarii

Populare în ultima săptămână

O plimbare prin Bucuresti in 1993

Am dat întâmplător pe YouTube de video-ul de mai jos și m-am uitat captivat la cele 36 de minute de plimbat prin jumătate de București. Ceva ce azi, 26 de ani mai târziu, intră în zona legendelor urbane.

Dar să nu fiu absurd, un sfert de secol nu e o perioadă de timp neglijabilă. Cu siguranță optimiștii vor vedea bunăstarea așternută peste Capitala în tot acest timp, la fel cum pesimiștii vor spune ca de fapt nu prea s-au schimbat atât de multe lucruri încât să nu mai recunoști orașul.

Și cred că e un lucru care ține de vârstă. Pe YouTube ăi mai tineri tindeau să fie mai des în prima categorie, iar ăștia mai bătrâni în a doua.

Să ne întoarcem totuși la clip.



Ziceți și voi: s-a schimbat suficient de mult orașul în tot acest timp?

ps. Deși seamănă, în locul pasagerului nu e Florin Călinescu.

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

Reciclatul e pentru fraieri

Au trecut mai bine 3 ani de când mi-am propus să reciclez tot ce se poate recicla. Trei ani de reciclare selectivă și mers aproape lunar la pubele din cartier. Ani în care mi-am dat seama că trebuie să fii destul de fraier să faci asta în Sectorul 4 al Capitalei.

Pe la început aveam pubelele peste bulevard la vreo 450 de metri de bloc. După vreo trei-patru luni au dispărut și au apărut altele la vreo 600 de metri, tot pe partea ailaltă a bulevardului. Nicio problemă, am gamba frumoasă și pot să car sacul lui Moș Crăciun în spate. E mai greu cu sticlele de bere, dar fiecare viciu se plătește cumva.

Nu trece un an, iar REBU pierde contractul de curățenie în favoarea ADP-ului. Ce înseamnă asta pentru fraierică ăsta cu reciclatul? Păi timp de vreo jumătate de an nu mai există nicio pubelă de reciclare nicăieri în zonă/sector. Vreo două luni n-am avut nici coșuri de gunoi pentru că REBU a plecat ca o nevastă supărată din relația asta cu Sectorul 4, adică cu tot ce a avut și n-a avut.

Au f…