Treceți la conținutul principal

De ce ar fi o rușine să mănânci salate?

Salatele Eisberg #nueorusine

Umblă o vorbă prin târg că bărbaților le e cam frică de salate. Că se rușinează la vederea lor și că nu le mănâncă nici în ruptul capului pentru că nu e un gest bărbătesc. Așa zic studiile și cei de la salatele Eisberg - care m-au și provocat săptămâna asta fac lucruri mai neobișnuite pentru un bărbat.

Ca să arăt că #nueorusine nici să te ocupi de relaxarea ta, de curățenia din casă și nici să mănânci salate. N-am văzut de ce e rușinos vreunul din lucrurile astea așa că m-am distrat cu pozele pe care le-am pus hashtagul campaniei. Mai sus e una dintre ele făcută pe terasa blocului.

Și ca să ne întoarcem la nelămurirea din titlu. O salată bună completează cu succes orice fel de mâncare, iar uneori pe căldurile astea chiar poate să îl înlocuiască cu succes. Carnivor convins, nu de puține ori m-am trezit vara asta la prânz că aș vrea ceva mai ușurel și mai răcoritor. Și aici intervine atuul salatelor preambalate care te scutesc de cumpărături multiple: ai în ambalaj totul spălat, porționat și amestecat. În particular, cei de la Eisberg pun separat sosul pentru salată - util pentru cei care poate nu-l doresc.

Dar am vorbit atât de mult despre salate încât parcă s-a făcut puțină poftă, așa că vă propun un concurs cu salate. Lăsați un comentariu cu ce ingredient nu ar lipsi niciodată din salata voastră perfectă, iar eu peste weekend aleg random 3 câștigători care vor primi premii de la Eisberg. Este evident că e vorba de multe salate, nu?

Dacă ar fi să particip și eu, aș spune ceapa. Aș pune ceapă în orice și în mod special în salată. N-ai cum să dai greș cu niște ceapă. #fanceapă

[Leter Edit] Am și cei 3 câștigători: Roxana Peti, mikel și Lara Neacsu. Extragerea poate să fie văzută aici. Felicitări!

Comentarii

Populare în ultima săptămână

Nu mai donați căcaturi!

Pe bune.

Dacă nu puteți să îl mai puteți purta voi nu înseamnă că cineva mai sărac îl va purta cu mândrie.

Nu mai umiliți săracii cu haine rupte care au trecut de mult de vremea în care puteau să devină cu mândrie cârpe de șters pe jos.

Donatul e despre lucruri de care nu mai ai nevoie nu despre lucruri pe care ai vrea să le arunci.

Destul de rezonabil, nu?

Acum vreo săptămână eram la deschiderea The Empty Shop, un magazin temporar din Promenada unde poți dona hainele de care nu mai nevoie, și printre discursurile interminabile și opulența gratuită pentru un astfel de eveniment, cineva de la Crucea Roși a amintit așa în treacăt că lucrurile pe care le donăm ar trebui să fie cât de cât de calitate.

Vă dați seama cât de gravă este situația dacă la un eveniment privat cineva a simțit să zică asta pe scenă?

În altă ordine de idei, mai poți până pe 19 mai să donezi hainele pe care nu le mai porți/vrei la Empty Shop.

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

Prime impresii: Garmin Instinct după o lună de utilizare

Acum vreo două luni mi-am schimbat bateria la vechea brățară de fitness (Garmin Vivofit 2) și presupun că am făcut ceva greșit pentru că în câteva zile a luat apă la duș și dus a fost. La început discret cu jumătate de ecran ars, ca apoi senzorii să se ducă în vacanță după aproape 8500 de kilometri în care am fost împreună. Asta e, se mai întâmplă.

N-am plâns prea mult după ea și m-am reîntors la G-shock-ul vechi care între timp a devenit destul de stângaci de purtat la outfit-urile adoptate după 30 de ani. Nu vreau să se înțeleagă că am descoperit fashionul masculin și acum mă uit cu dispreț la ce purtam la 20iș de ani, dar unele schimbări pe ici pe colo s-au tot întâmplat în anii ăștia. 
Așa că am ajuns să mă uit la o nouă brățară/ceas de fitness care să fie similară cu vechiul Vivofit: autonomie a bateriei în luni/ani, construcție robustă pentru că n-am chef să dădăcesc un accesoriu și suficient de accesibil ca preț ca să se justifice stilului semi sedentar de viață pe care îl am. …