Treceți la conținutul principal

Trei serii SF din secolul ăsta ce n-ar trebui să le ratezi!

Inițial mă apucasem să scriu un post stufos pe subiect, dar mi-am dar repede seama că nu sunt credibil pe subiect pentru că în mai bine de 11 ani de blogging cred că am scris despre o singură carte. Cine să se uite în gura mea când vorbesc despre cărți? E drept că îmi mai spăl obrazul cu seriale și filme sci-fi, dar și așa vor veni elita haterilor d'internet care vor avea ceva de zis pe subiect.

Chiar și așa cu toate aceste riscuri, ceva în mine vrea să împărtășească lumii aceste trei recomandări primite la rândul meu de la Itu. Cine are urechi de ascultat probabil că le va da o șansă și bine va face.

Trei serii SF din secolul ăsta ce n-ar trebui să le ratezi!


The Three-Body Problem al lui Liu Cixin - un SF chinezesc genial premiat cu Hugo in 2015. Este probabil cea mai complicată și filozofică invazie a Pământului pe care am văzut-o. E credibilă și te lasă cu un fior rece pe spinare când te gândești că un viitor prim contact ar putea să nu fie departe de ce se întâmplă în poveste. Doar 2 din 3 cărți sunt traduse momentan în engleză. Dintre aceste 3 serii, asta e cea care primește cele mai multe recomandări din partea mea și cele mai puține cuvinte scrise pe subiect.

Leviathan Wakes (Expanse, #1) de James S.A Corey - Seria se numește Expanse și poartă același nume ca serialul făcut anul ăsta de SyFy. Dacă primul sezon din serial acoperă cam 75% din prima carte, seria de cărți are 9 volume plănuite și doar 5 scoase pe piață până acum. Istorisirea e una clasică cu un personaj principal care este în fiecare sub-secțiune de poveste - lucru care poate să fie puține iritant. Am citit primele 4 cărți și am zis că e suficient - prea mult Expanse - dar după câteva luni mă văd citind cu plăcere a 5-a carte. Recomand cărțile în fața serialului.

Old Man's War de John Scalzi - Prima interacțiune cu Scalzi a fost o istorisire scurtă despre viața Redshirts-urilor de pe o nava gen USS Enterprise - poveste care mi-a plăcut la nebunie. Ulterior am aflat de seria Old Man's War și am zis să îi acord o șansă să văd despre ce e vorba. Patru volume mai târziu tot ce pot spune este wow ce serial mișto ar ieși de pe urma cărților. Povestea nu este una extrem de complicată, dar e mai aventuroasă și din motivul ăsta merge citită cu rapiditate. Ar ocupa locul doi în preferințele mele dacă prima carte n-ar începe atât de greu și ar trebui să citești jumătate din ea pentru a deveni interesantă. Seria are 8 volume/povestiri.

Oricare serie ai alege eu cred că e de bine. Poate doar SF-ul chinezesc să fie puțin mai dificil, dar restul sunt niște povești cinstite și rapid de lecturat. Eu le-am isprăvit pe toate in vreo 8 luni de mers la birou. Audiobook for the win!

Comentarii

Postări Populare

M-am uitat la toate* filmele siropoase de Crăciun de pe Netflix

Îndată ce a dat prima zăpadă am băgat primul cântecel de Crăciun pe YouTube. Apoi un playlist pe Spotify și niște filme de gen pe Netflix. Dacă despre primele două nu prea aș avea ce zice pentru că vin cu nivelul clasic de nostalgie, despre mini maratonul făcut pe Netflix aș așterne câteva rânduri pe blogul ăsta.

Brief-ul filmelor ales a fost unul destul de simplu. Să fie producții originale, să fie de anul ăsta și să fie de o siropoșenie exemplară ce ar putea să prindă doar la fete de vreo 25-iș de ani. Așa am exclus orice animație sau film clasic despre Crăciun care nu se concentrează exclusiv pe o ea care se îndrăgostește de el ca apoi să se întâmple ceva și ea să fie supărată pe el ca apoi se regăsească fix înainte de final.

A Christmas Prince - Știu că e de anul trecut, nu l-am revăzut anul ăsta, dar momentan rămâne cel mai decent film de gen de văzut la modul serios, non-ironic și non-la-mișto. Am înțeles că au filmat partea a 2-a și urmează să îl difuzeze cândva în următoarele …

Cum mă împac cu Google Home după 3 săptămâni de la achiziție

Răspunsul super scurt este că mă împac destul de bine.

A fost genul ăla de achiziție pe care nu mi-am dorit-o neapărat, dar acum o lună am prins o ofertă bună la doar 560 de lei sau ceva de genul ăsta pe emag și am zis why not? Chiar și pentru un moft, reducerea de la 720 cât e acum era una semnificativă.

Prima bilă neagră a venit când am vrut să îl bag în priză că am descoperit că e versiunea de UK/US, iar eu nu aveam adaptor de priză. Am la metrou o gheretă cu tot felul de electronice și am rezolvat rapid problema cu 10 lei, dar rezultatul este unul total inestetic pentru cineva care dă mai mult de doi bani de estetică.

Setarea inițială a fost putin problematică pentru că nu reușeam sub nicio formă să setez multi-user voice matching-ul, dar până la urmă soluția s-a dovedit a fi destul de simplă, chit ca am pierdut vreo 2 ore să o găsesc: trebuia să reseteze voice recognition-ul din Google Assistant-ul de pe telefon. Poate ajută pe cineva pe viitor informația asta.

După ce l-am seta…

Review de bere: Becker Brau American Pale Ale

În anii 90 dacă vorbeai de berărie germană, toată lumea presupunea că te referi la Becker Brau-ul de pe Calea Rahovei: muzică bavareză live, covrigi cât capul meu de copil, ciolane peste ciolane și evident metri și metri de bere. O berărie în toată firea.

Timpul a fost în schimb nemilos cu ea și după ce s-a mutat într-o casă nouă n-am mai auzit nimic de bine, iar de vreo 5-6 ani și vorbele alea de rău s-au oprit. Poate de asta am pus mâna cu încredere pe berea asta când am văzut-o la raft, fix pentru nostalgia serilor la terasa de pe lângă Piața de Flori.

Nici măcar nu știu dacă e vreo legătură directă între ele, dar asta nu mă va opri să zic vreo două trei lucruri despre berea cu cea mai urâtă etichetă din lume. Pe bune. Înțeleg craft, înțeleg producție limitată și probabil netehnologizată, dar eticheta e super hidoasă și nu cred că prinde la targetul hipstăresc căruia îi este adresată.

Totuși, să purcedem!

Nume: Becker Brau American Pale Ale
Stil: American Pale Ale
Alcool: 5%
Origine: …