Treceți la conținutul principal

3 non-probleme care îi deranjează recent pe bucureșteni


Acum câteva zile nu prea puteam să dorm și pe la ora 4-5 dimineață mă minunam de cât de ușor le este captată atenția bucureștenilor de probleme care în esență nu sunt probleme. Stând eu așa și gândindu-mă, am zis să încropesc o listă a acestor lucruri mărunte care fac Facebook-ul să șuiere.

Cică voucherele de 500 de lei pentru biciclete sunt un fiasco pentru că n-ai pe unde să mergi cu bicicleta. Băgați-vă mintea la cap. Noi încă avem oameni care cresc în centrul Capitalei animale pentru hrană. La 4-5 dimineață ieși pe balcon și te bucuri de cântecele cocoșilor. Și nu cântă din aceeași direcție, sunt mai multe ferme din astea.

Cartelele de metrou se bagă invers în turnicheții noi de la metrou. Așa, și? Iți vine să crezi că într-o zonă unde prețul mediu pe cameră este 5-60 000 de euro, e un bucureștean care crește găini pe balcon? Asta e problema adevărată pe care toți ar trebui să își dea cu părerea.

O să avem un nou monument hidos în Capitală. Încă unul? Mai că încep să râd. Trist cu adevărat e că n-am văzut nicio știre despre țăranii care cresc găini în centrul Bucureștiului. Și mai trist e că aparent legal nu prea ai ce să la faci. Forumurile sunt pline de oameni disperați de vecinii gospodari cu cotețe de găini pe spațiu public, în parcul din jurul blocului sau în apartament.

V-am zis. 3 non-probleme care ne-ar face să credem că trăim într-o Capitală Europeană cu pretenții. Hai sictir. Suntem la un sat din ăsta mai mare nițel.

Comentarii

  1. Viața la sat e frumoasă. Supărarea adevărată e de fapt că ceilalți oameni nu au și ei găini, să ia 3 ouă proaspete dimineața. În altă ordine de idei, urban farming e o super chestie! :) https://www.youtube.com/watch?v=ajzrJOdcwzo

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E pe val, știu. Dar mai greu cu roșii care cântă dimineața :)

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Toate glumele alea despre millennials sunt adevărate

Din când în când mai apare câte un articol care ne pune în cârcă tot ce nu merge bine în lumea asta. Ba e vina noastră că nu vrem să cumpărăm case și preferăm să stăm în chirie. Ba că nu putem să ne convingem părinții să nu mai voteze ce votează pentru că nu avem respectul lor. Ba că nu avem acest respect că suntem generația care pleacă cel mai târziu d'acasă. Ba că nu avem șapcă și tot felul de bazaconii de gen.

Până aseară îmi spuneam bătrânii ăștia au luat-o razna și trebuie neapărat să găsească un țap ispășitor pentru consecvența cu care tot fac alegeri neinspirate, dar aseară mi-am dat seama că tot ce se spune e adevărat. Suntem o generație slabă.

Mă uitam aseară un reality show destul de tristuț față de ce oferă ProTv-ul în general, Ferma Vedetelor pe numele lui, unde două bucăți de millennials și-au luat bătaie de la doi aproape-pensionari rablagiți în două probe de îndemânare.

Două tipe în putere n-au fost în stare să bată o Rona Hartner operată la menisc în urmă cu două …

Am păcătuit pe Instagram, am dat în patima hashtag-urilor

Cam prin perioada când mă zbăteam să trec de 1000 de urmăritori pe Instagram, mi-a venit ideea asta creață de a vedea dacă abuzul de hash tag-uri are vreun efect long term asupra contului meu. Așa că m-am pus pe studiat problema și am răsfoit vreo două duzini de hashtag-uri pentru a vedea care e situația din teritoriu.

Stăteam bine de tot. Pozele erau o țâră mai artistice ca majoritatea celor prezente pe hash tag-uri, textele scrise nițel mai bine, viața cam tot p-acolo de spectaculoasă - mi-am zis că nu am cu să eșuez chit că nu puteam să pun un selfie-decolteu din când în când. Măcar asta să fie problema de plafonare când ajung la suta de mii de fani.

M-am pus pe treabă și am downloadat o aplicație de generat hash tag-uri și am început să fac combinații de n luate câte m ori de fiecare dată când mai urcam câte ceva pe Instagram. Și am ținut-o așa vreo 2-3 luni până când a venit momentul să trag linie și să văd recolta la hectar.

Pozele duduiau de like-uri primite de la tot felul de…

Gânduri despre Netflix la început de 2018

Dacă acum 2 ani îmi anulam abonamentul la Netflix pe motiv că în decurs de o lună îl deschisesem doar o dată, acum lucrurile stau total diferit. Nu cred că există seară în care să nu deschid Netflix-ul pentru un episod-două. Asta dacă mai am loc de bătrâni.

Ce?

Să explic.

Prin vacanța de iarnă am dat contul meu părinților unor prieteni  în ideea că poate se plictisesc de Singur Acasă 14 și Die Hard 8. Contul meu era unul standard de 2 ecrane în același timp și cum tot timpul mă uitam doar pe televizor, am zis că nu e problemă să ne suprapunem unii peste alții.

În esență cât Netflix pot să consume niște oameni ieșiți la pensie?

Răspunsul este extrem de mult.

Să zicem că în mai puțin de 48 de ore cineva a isprăvit aproape 3 sezoane full de Narcos, ca apoi în următoarele 2-3 săptămâni să vadă complet: Designated Survivor, Punisher, Frontier, Shooter, Marco Polo și Godless. Ceilalți pensionari au băgat maratoane de Grand Hotel - un serial cu doar 66 de episoade de câte 45 de minute, Moro…