Notițe după Digitalium 2019

După ce anul trecut scriam că parcă s-au concentrat prea mult pe fentat algoritmul platformei, anul ăsta a fost totul atât de generic încât mă gândeam cu regret că n-ar strica niște growth hacking presărat peste prezentări.

În realitate problema e la mine pentru că Digitalium nu este gândită ca o conferință pentru cei care lucrează prin agenții de digital/pr/social media. Asta e lesne de înțeles când arunci un ochi prin sală și nu recunoști pe nimeni de la nicio altă agenție.

Așa că însemnarea asta nu are o direcție bine definită cui se adresează asa că rog să mi se scuze nevoie de a da mental copy paste într-o postare. Experții îmi vor critica notițele pentru că sunt prea banale, iar cei o țâră curioși nu vor înțelege mare lucru pentru că n-a fost un tutorial de digital.

Dar pentru că am promis cuiva că voi publica notițele, mă văd "forțat" să înșir câteva idei dezbătute luni la #Digitalium2019.

În contextul Instagram Ads, s-a vorbit despre cum reclamele trebuie să își depășească condiția de simple reclame și să meargă mai mult pe zona de entertaining. Un studiu relativ recent a întrebat oamenii de ce se uită la reclamele de la Super Bowl și 80% dintre ei au zis pentru că sunt entertaining. Nicio surpriză aici.

Ce este cu adevărat surprinzător este că încă se vorbește cu un ROI echivalent în media de 5.2 dolari la fiecare dolar investit într-o campanie de influencer marketing în condițiile în care mai multe studii arată ca 15% din toate aceste bugete sunt cheltuite pe urmăritori falși.

Oricum, pașii pe care ar trebui să îi urmezi pentru a nu face reclame plictisitoare sunt următorii:

1. Cunoaște-ți bine publicul țintă.
2. Ce referințe/situații culturale doar aceștia ar putea înțelege? 
3. Cum poți integra brand-ul cu această situație într-un mod cât mai interesanto-amuzant?
4. Cum poți optimiza/amplifica rezultatele într-un mod cât mai natural? 

Pe LinkedIn lucrurile au fost nițel mai corporatiste și mai mult orientate pe a convinge audiența că e bine să investești o parte din buget și în LinkedIn. Argumentele folosite au fost pe zona "pentru că și competiția face asta" și pentru că poți ajunge la cei care chiar contează dintr-o perspectivă pur de business:

• LinkedIn e cea mai folosită platformă de companiile din Forbes 500.
• Pe platformă se găsesc 90 milioane de C-suite level influencers.
• 63 milioane de oameni care au un cuvânt greu în compania în care lucrează.

Și pentru că LinkedIn au introdus și ei anul trecut opțiunea de a uploada video-uri, au venit cu o statistică interesantă: 80% dintre utilizatori își aduc aminte de cel puțin o reclamă video văzută pe platformă în ultimele 30 de zile. 

Cât despre câte hashtag-uri e indicat să folosim pe LinkedIn, răspunsul e maxim 3. Merg și 5 dacă e musai, dar nu mai multe. Oricum e indicat ca pe platformă să fii mai rigid decât pe alte rețele sociale așa că în general n-ai de unde să scoți nici măcar cele 3 de care scriam mai devreme. 

Cei 5 pași pentru o strategie de personal branding de succes pe LinkedIn sunt:

1. Cunoaște-ți audiența.
2. Consecvența.
3. Nu încerca să vinzi ceva direct.
4. Extinde comunicarea și pe alte platforme.
5. Folosește-te de toate tipurile de conținut disponibile pentru a oferi informații utile.

Următorul pe listă a fost YouTube.

Ca o mică paranteză, e pentru primă oară când nimeni nu vorbește direct despre Facebook. E ca și cum începe să își piardă puțin din atractivitate pentru oameni și brand-uri. Vedem într-un an-dai dacă e un trend sau doar un revers al anului ăsta care a stat sub semnul săptămâna și scandalul pentru giganta platformă. 

Așa. Ziceam ceva de YouTube, nu? 

Fără nicio legătură, în ultimul an s-au dublat căutările pe tipul "xxxxx near me". Asta așa ca să știți în cazul în care aveți vreun client pe zona HoReCa. 

Dar să ne întoarcem la video-urile noastre. 

82% dintre cumpărători caută un video review pe YouTube înainte să cumpere un produs. Aici eu sunt puțin circumspect dacă acest procent este relevant pentru România, dar cu siguranță pe zona 25-45 ani stăm bine cu review-urile video. 

Cât pentru producătorii de conținut, cele mai importante semnale de satisfacție pe care ar trebui să le urmăriți sunt de câte ori ori se reîntorc oamenii să revadă conținutul, câți îi dau save to view later sau favorites și câți se reîntorc să termine de văzut un video foarte lung. 

Iar rețeta secretă pentru succes pe YouTube e destul de simplă la prima vedere:

• Adaugă puțin pop culture video-urilor tale.
• Nu încerca să faci un video care să mulțumească pe toată lumea.
• Concentrează-te pe titlu și thumbnail dacă vrei să optimizezi ceva. Ele contribuie la CTR-ul video-ului când YouTube îl împinge în recomandări, iar un CTR scăzut va diminua interesul lor de a îl arăta mai departe.
• Fără click-bait. Ce ai promis în titlu și thumbnail trebuie să se regăsească în video.
• Concentrează-te pe ce vor oamenii tăi să vadă nu pe ce crezi că YouTube dorește.

SEO. 

Hai că suntem aproape de final!

Datorită SERP-ului (căsuțele alea cu informații care îți apar la căutări pe Google) 50% dintre toate căutările nu se finalizează cu un click (zero click searches) pentru că omul găsește în căsuțele respective ceea ce dorește. 48% duc organic către variate site-uri și 2% fac asta contra cost. 

Cel mai mare risc pentru viitorul search-ului sunt informațiile false/eronate care populează aceste zero click searches, dar și eliminarea afișării url-ul site-ului în căutări. Ultimul risc mi-am permis să îl dau de la mine pentru că am citit ceva ieri despre cum au început să testeze acest lucru. Riscurile astea sunt și mai importante pe zona de căutare vocală (asistenți) pentru că acolo primești o singură variantă de răspuns, variantă care poate nu e întotdeauna corectă. 

Pe testate, implementarea schema.org duce la scăderi de trafic din Google chit că în Search Console vei vedea creșteri ale afișărilor pe cuvinte cheie. Acum dacă mă întrebi pe mine,  oamenii ăia oricum erau direct bounce rate având în vedere că doreau să afle o informație extrem de specifică și nimic altceva.

Cea mai entertaining prezentare a venit pe cel mai plictisitor subiect posibil: email marketing.

Aparent în România doar 46% din cei conectați la Internet folosesc în mod curent email-urile. O informație revoltătoare la prima vedere, dar plauzibilă dacă stai să te gândești câte aplicații se mulțumesc doar cu numărul de telefon și o parolă. Ca idee, eram pe ultimul loc în graficul unde era prezentă această informație. 

Pe zona de direct marketing, email-ul e încă bossulică cu o rată de deschidere între 22 și 26%. Și dacă undeva mai sus oamenii se lăudau cu un ROI de 5.2 dolari pentru fiecare dolar investit în influenceri, email marketingul zâmbește misterios cu o rație de aproape 38 la 1. 

De ce email marketing? Pentru că oricât de învechit este, emailul e metoda preferată prin care utilizatorii doresc să fie contactați / să interacționeze cu brand-urile. 

Iar ca să faci asta ai nevoie să fii super interesant în primele 25 de caractere ale titlului pe care îl pui newsletter-ului tău. Hai că merge până pe la vreo 75, dar considerentul ține doar de tehnologia dispozitivului pe care omul citește mailul. Nu toate au ecranul suficient de mare să afișeze mai multe caractere.

Punctual avem următoarele DA și NU-uri pe care să le implementezi în campania ta de email marketing:

Cu siguranță:

• Cere permisiunea utilizatorilor înainte de a le trimite mail-uri.
• Respectă legea / legislațiile în vigoare. GDPR-ul și prietenii lui.
• Nu te apuca să faci nimic dacă nu ai un plan bine definit
• Folosește-te de data/date în campania ta pentru personalizare, segmentare, automatizare și optimizare.

Mai bine nu:

• Nu te apuca de la zero. Chiar dacă crezi că nu ai date despre abonați, poți să o iei din aproape în aproape și în scurt timp să ai niște informații pe care poți să le utilizezi pentru a te putea folosi pe viitor de data/date.
• Vremea newsletter-elor făcute dintr-o singură imagine a apus. 25% din cei cărora le vrei trimite mail au imaginile oprite. Încearcă bulletproof buttons. Google it.
• Nu cumpăra adrese de email. Trecând peste moralitate și legalitate, au o rată de deschidere de doar 9% și majoritatea click-urilor pe care utilizatorii le dau în newsletter sunt pe butonul de dezabonare. 
• Nu ignora utilizatorii de pe telefoane mobile. Mai bine de jumătate dintre utilizatorii tăi vor deschide mailul de pe telefon. În caz că acesta nu se vede bine, 70% îl vor șterge și 20% îți vor da unsubscribe. Rata de deschidere de pe telefonul mobil pentru B2C este 60%, B2B de aproape 25%. 
• Nu trimite niciodată înainte să îl treci prin niște simulări să vezi cum se va vedea în diferiți clienți de email, de pe diferite platforme. 

Pe zona de content marketing, chintesența este în imaginea de la început care stă sub umbrela regulii de 90:10. Practic ar trebui să dedici 90% din timpul tău pentru a face un lucru la nivel extraordinar pe o singură platformă, iar restul de 10% a experimenta lucruri diferite pe altele.

Explicația extinsă o puteți vedea direct de la autori în videoul de mai jos.

Tot ei mi se pare că au avut cea mai interesantă și inedită prezentare de la Digitalium. Mai mult un spectacol de teatru decât o prezentare despre content marketing, au fost 45 de minute care au trecut într-o clipă.

Ca tendințe digitale pentru perioada următoare, s-ar părea că e momentul să investim într-o strategie pe zona audio și să scoatem de la naftalină live-urile pentru că într-o lume unde ai acces oricând la orice, live-urile oferă o notă psihologică de raritate.

Și cu asta am încheiat lista asta mult prea lungă de notițe de la conferință.

V-am zis mai sus părerea pe zona profesională, acum la final o zic și pe cea personală. Toată conferința a promovat mai mult indirect decât direct superficialitatea validării prin like-uri. Superficialitate care bântuie socialu' de câțiva ani.

Știu că nu era datoria celor prezenți să încerce să remedieze impactul negativ pe care cultura like-ului o are, dar mi-ar fi plăcut ca măcar unul dintre cei prezenți să arunce o idee de mestecat pentru cei prezenți în sală

Asta e. Poate data viitoare.