Treceți la conținutul principal

Sunt blogambasador pentru iepurele de camp, de oras si de carciumi!

Dar asta se stia deja. Adica am de ani de zile o categorie pe blog care se numeste bunnies. Eh! Acum e oficial. M-am 'angajat' ca voi avea cel putin doua articole pe an care sa fie demne de categoria aia. Doru m-a fortat cu a sa initiativa de a gasi blogambasadori ai biodiversitatii romanesti. Fiecare blogger si-a ales (btw - inscrierile nu s-au terminat) o specie pe care sa o adopte pe blog, iar eu nu puteam sa ratez ocazia sa nu imi consolidez monopolul pe iepuri!

Lepus europaeus  - imagine de Martin Mecnarowski
Lepus europaeus (pe numele lui stiintific) sau Lepus europaneus (cum i-am stalcit putin numele cand eram cu burta goala) este o priveliste placuta atat pentru cei mari cat si pentru cei mici. Ai' micii se bucura ca il vad pe domnu' iepure cel care le aduce oua de ciocolata si ocazional le mai zice What's Up, Doc?, cei mari se bucura cand il vad la scaldat in niste vin. Este ok si si.

Ce trebuie sa stim despre iepurele de camp? Ca blogambasador, va zic ca din '90 incoace numarul exemplarelor din tara a ramas cam la aceeasi valoare. Este bine. E in continuare considerat daunator, dar nu e o problema reala pentru agricultori.

Ca pasionat culinar, va sugerez sa priviti cu o urma de indoiala orice prezenta in meniu a Lepus-ului europaeus de vanat in sezoanele calde si aproape calde. Legal, acesta poate sa fie vanat doar iarna (noiembrie - ianuarie).

Atat pe moment. Sa nu ispravim totul dintr-o data. Pe viitor ma angajez sa vorbesc in egala masura de animal cat si de reprezentarea abastracta a acestuia.

Ah. Si nu uita! Doru inca este in cautarea de blogambasadori de biodiversitate. Clasicul click aici pentru mai multe informatii.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Populare pe blog în ultima săptămână

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

YouTube: gătește ca bunica ta sau învață niște șmecherie

O știți pe Li Ziqi?

Eu abia săptămâna trecută am descoperit-o. Eram la o bere și cred că am zis că în 2020 vreau să îmi petrec sărbătorile de iarnă într-un sat din Maramureș-Bucovina, iar de acolo discuția a plecat în zona cum se trăia și gătea acum sute e ani. Și dacă nu sunt prea optimist, chiar acum 5-10-15 ani în unele zone din țară.

Li Ziqi este o gagică din China care s-a mutat înapoi la țară pentru a avea grijă de bunică după ce i-a murit bunicul. Țara asta a ei este o zonă semi-izolată din regiunea Sichuan care adăpostește cea mai mare rezervație de panda gigantici. Iar ideea din spatele video-urilor era să le arate tinerilor cum și de unde vine mâncarea tradițională chinezească.


Marțea trecută am văzut pentru prima oară video-ul de mai sus, iar sâmbătă am făcut maraton de nostalgie cu bere, pulled pork și niște crănțănele. Având în vedere că fructele și legumele sunt aproape identice cu ce avem și noi, iar tehnica folosită îmi aduce aminte de ceea ce vedeam pe la bunici în va…

Hocus pocus ignorantus

Din ce în ce mai des mi se întâmplă să deschid socialul personal, să dau vreo două trei scrolluri, să înghit în sec și să îl închid. Aceleași 5 întrebări fără răspuns îmi vin în minte și prefer să nu mă bag în dileme existențiale dacă nu este neapărat necesar.

Așa că mai bine îmi pierd timpul liber în alt mod, adică cu jocuri pe calculator. Măcar acolo lucrurile sunt destul de liniare și fiecare "victorie" sau "înfrângere" e cumva meritată și ușor de atribuit. Am pus în ghilimele pentru că majoritatea jocurilor mele sunt de tip sandbox așa că nu am niște obiective clar definite de la început.

Pentru curioși și pentru posteritate, acestea sunt cele 5 dileme care se mulează aproape perfect pe 90% din ceea ce văd pe social. Și desigur că persoanele de față se exclud, #evident.

Dumnezeule, cât timp liber ai la dispoziție să te cerți pe prostia asta?E ceva în neregulă cu mine că nu mă interesează să fiu purtătorul dreptății și moralității absolute pe Internet?Dar nimeni …